Unschooling sau deșcolarizarea: avantaje și dezavantaje pentru copii

Unschooling susține ideea că cei mici își pot ghida propria învățare, în ritmul lor, fără structurile rigide ale educației formale.

Unschooling sau deșcolarizarea este o metodă educațională ce înlocuiește predarea formală cu o învățare liberă și individualizată. Această metodă îi permite elevului să învețe din voință și interes, în loc să impună sau să insufle programe educaționale forțat, așa cum se întâmplă în școli.

Procesul de învățare este încurajat prin activități zilnice precum jocuri, treburi casnice, curiozități personale, călătorii, cărți de interes, cursuri particulare, etc. Unschooling a devenit o metodă de predare practicată de multe familii din întreaga lume. Este ceva benefic pentru cei mici?

Ce este unschooling sau deșcolarizarea?

Unschooling susține ideea că cei mici își pot ghida singuri învățarea, în ritmul lor, fără structurile rigide ale educației formale. Cei care îl practică pun accentul pe activitățile inițiate de copii, deoarece consideră că gradul de asimilare este mai mare.

Prin urmare, în loc să urmeze un curriculum, copiilor li se oferă un mediu de sprijin care le încurajează curiozitatea naturală față de lume. Această metodă educațională nu este o propunere nouă, apărând în anii ’70 în rândul mișcărilor ecologiste și studențești ale vremii.

Filosoful și educatorul Ivan Illich a popularizat termenul în cartea  „The Deschooling Society (1970)”. Autorul descrie un model educațional în care copilul alege ce să învețe, în timp ce adultul îl îndrumă și îl sprijină.

De asemenea, Illich credea că educația tradițională subminează curiozitatea și creativitatea și nu permite dezvoltarea abilităților artistice.

În 1977, educatorul american John Holt a publicat lucrarea „Growing Without Schooling (GWS)”, în care a explicat modul în care copiii pot învăța eficient în afara mediului școlar.

Pentru acești autori, copiii pot învăța prin experiențele lor de viață, inclusiv prin interesele personale și jocuri, prin sport și prin acceptarea responsabilităților acasă.

Cum se practică deșcolarizarea?

Unschooling promovează învățarea individualizată, permițându-i copilului să ia propriile decizii cu privire la ce și cum să învețe. Rolul părinților este de a oferi copilului un mediu care să îi încurajeze curiozitatea naturală. Acest lucru presupune furnizarea de instrumente care facilitează învățarea de lucruri noi, cum ar fi următoarele:

• Cărți de interes
• Conversații și dialoguri îmbogățitoare pe subiecte care atrag copilul. Copilul poate vorbi cu părinții, prietenii sau mentorii săi.
• Vizitarea de locuri care încurajează curiozitatea sau oferă cunoștințe interesante, cum ar fi muzeele sau locurile de muncă
• Interacțiunea cu natura și lumea din jur

În această metodă de învățare nu există examene sau note care să măsoare competența copilului. De asemenea, nu există termene limită sau obiective stabilite de profesori. În schimb, elevul decide ce vrea să învețe și lucrează în ritmul său.

Unschooling sau deșcolarizarea: avantaje

După cum explică un articol publicat de Institutul Național de Cercetare a Educației, deșcolarizarea favorizează un proces de învățare individualizată.

Prioritizează nevoile copilului și respectă ritmul de învățare al acestuia

Modul în care un copil învață este în mare măsură determinat de tipul de personalitate și de stilul de învățare. Într-o clasă tradițională, aceste aspecte nu sunt întotdeauna luate în considerare.

De exemplu, un elev cu un stil de învățare vizual poate fi dezavantajat dacă profesorul folosește un stil de predare auditiv. Deșcolarizarea este o alternativă bună de adaptare a predării la nevoile și preferințele copilului, ceea ce va face ca învățarea să fie mai plăcută.

Evită stresul academic

S-a dovedit că cei mici pot experimenta stres și anxietate înainte de evaluările școlare. De fapt, în cazurile severe, stresul academic poate duce la depresie, tulburări de somn și abuz de substanțe. Deșcolarizarea scade incidența acestor efecte negative prin eliminarea notelor și testelor școlare.

Încurajează curiozitatea și dorința de a învăța

Un studiu realizat pe familii care practică deșcolarizarea a constatat că mulți părinți și-au descris copiii ca fiind mai pasionați și având o mai mare dorință de a învăța.

În plus, copiii dezvoltă adesea abilități mai mari de cercetare pe măsură ce învață cum să găsească resurse și să-și exploreze interesele.

Promovează autocunoașterea și încrederea în sine

Copiii deșcolarizați nu încearcă să-i mulțumească pe adulți cu note mari sau un „comportament bun”. În schimb, ei tind să-și urmărească propriile preferințe și interese. Acest lucru îi ajută să-și dea seama cine sunt sau ce le place la ei înșiși.

Oferă acces la lumea reală

Copiii au acces direct la dinamica societății și a vieții în general, interacționând activ cu lumea din jurul lor.

Promovează un mediu de învățare mai sigur

Această metodă permite familiilor să creeze mediul care răspunde cel mai bine nevoilor copilului. În plus, este mai puțin probabil ca cel mic să participe la acte violente, cum ar fi hărțuirea.

Creează apropiere în familie

În studiul citat mai sus, s-a descoperit că flexibilitatea programului promovează un stil de viață concentrat pe familie. De asemenea, activitățile de sprijin întăresc legăturile de familie.

Dezavantajele deșcolarizării

Această metodă de predare nu este lipsită de dezavantaje. Unele dintre ele sunt:

Lipsa structurii

Fiind o metodă de predare individualizată, nu există formule sau rețete prestabilite care să garanteze succesul deșcolarizării. Prin urmare, părinții sau mentorii trebuie să fie capabili să identifice preferințele și nevoile reale ale copilului. Această abilitate poate fi o provocare pentru multe familii, ceea ce face dificilă învățarea.

Educația subiectivă

Deoarece părinții sunt responsabili de educarea copiilor, conținutul transmis poate fi părtinitor. Prin urmare, este important ca aceștia să fie obiectivă pentru ca educația să fie eficientă.

Lipsa de socializare

O altă parte negativă a deșcolarizării este interacțiunea redusă cu semenii, care este crucială pentru ca cel mic să învețe dinamica socială Totuși, acest aspect poate fi atenuat oferindu-i copilului oportunități de socializare cu alți copii și adulți.

Nevoia de timp și organizare

Părinții care decid să-și educe copiii acasă nu au acel timp liber care se obține atunci când copiii merg la școală. Dimpotrivă, ei trebuie să petreacă multe ore alături de copii, sprijinindu-i în învățare și oferindu-le instrumente potrivite.

Este nevoie de multă dăruire, dispoziție și o organizare adecvată a timpului, aspecte pe care mulți părinți nu le pot asigura.

Critica socială

Această metodă de predare nu este imună la controverse. Mulți oameni o dezaprobă. Prin urmare, alți părinți, ai căror copii merg la școală, cred ca micuții deșcolarizați pierd timpul jucându-se. Fără îndoială, acest lucru poate provoca disconfort.

Unschooling: o metodă care nu este pentru toți copiii

Deșcolarizarea este o metodă eficientă atât timp cât este folosită corespunzător și răspunde adevăratelor nevoi ale copilului. Nu toate strategiile de predare sunt eficiente pentru toată lumea. Prin urmare, trebuie să aveți informațiile și sfaturile necesare. Acestea includ cunoașterea cerințelor legale (dacă practica este legală în zona voastră).