6 boli care apar când călătorești

10 Septembrie, 2020
Multe dintre bolile endemice din țările tropicale se răspândesc atunci când oamenii călătoresc. În zilele noastre, foarte multe persoane călătoresc în jurul lumii.

Ai avut vreodată boli care apar când călătorești? Atunci când mergi în alte țări, în special în cele tropicale, ai un risc mai mare de a contracta anumite boli. Prin urmare, trebuie să iei în considerare măsurile preventive, cum ar fi vaccinările și sfaturile medicale prealabile, pentru a evita bolile călătorilor.

Majoritatea acestor boli sunt ușoare, cum ar fi diareea sau infecțiile respiratorii, motiv pentru care avem obiceiul de a nu le acorda importanță. Cu toate acestea, atunci când călătorii infectați se întorc în țările lor, aceștia pot reprezenta o amenințare gravă pentru sănătatea publică din cauza riscului de transmitere locală.

6 boli care apar când călătorești

Este normal ca oamenii să se îmbolnăvească în afara țărilor de origine. Problema nu este doar faptul că aceștia suferă atunci când se întorc acasă, ci că pot transmite bolile și le pot răspândi în comunitate. De aceea, profesioniștii din domeniul medical le numesc „boli infecțioase de import”.

Călătoriile internaționale sunt frecvente în zilele noastre, motiv pentru care bolile infecțioase sunt la ordinea zilei. Cele mai frecvente sunt bolile gastrointestinale, respiratorii și dermatologice. Să aruncăm o privire la unele dintre cele mai frecvente.

Diareea călătorului

Aceasta este cea mai frecventă boală a călătorilor. Deși este ușoară, poate fi deranjantă pentru cei care suferă de diaree pe tot parcursul vacanței. Cei mai comuni germeni care o cauzează sunt:

  • Escherichia coli enterotoxigenă (ETEC). Este principala bacterie care cauzează această simptomatologie. Totuși, paraziții coccidieni devin tot mai frecvenți. Viruși precum rotavirusul și norovirusul, care sunt incluși printre acești agenți patogeni, pot provoca și ei diaree.
  • Campylobacter jejuni și E. coli. Sunt principalele cauze ale bolilor de origine alimentară. Consumul de carne crudă sau insuficient gătită crește riscul de îmbolnăvire.
  • Salmonella. Aceasta este bacteria care provoacă febră tifoidă, febră paratifoidă și boli de origine alimentară.
  • Shigella. Este o altă bacterie patogenă care se răspândește prin consumul de alimente contaminate.

Malarie

Deși este o boală pe care experții au considerat-o eradicată timp de ani de zile, aceasta afectează în continuare multe țări tropicale și subtropicale, călătorii fiind cei mai expuși riscului de îmbolnăvire. Malaria cauzează între 350 și 500 de milioane de infecții și până la 1 milion de decese pe an, conform Planului global de acțiune împotriva malariei.

Malaria este din ce în ce mai prezentă în țările dezvoltate din cauza faptului că o mulțime de oameni călătoresc în țările tropicale. Transmiterea parazitului Plasmodium falciparum avea loc, de obicei, în rândul cetățenilor țărilor sărace. În zilele noastre, persoanele care vizitează aceste țări se infectează.

Citește mai mult:

11 plante care alungă țânțarii și metodele de folosire

Țânțarii provoacă boli care apar când călătorești
Țânțarii sunt vectori ai diferitelor boli ale călătorilor, inclusiv ai malariei.

Febra Dengue

Febra Dengue este o boală pe care o provoacă virusul Dengue, din familia Flaviviridae. De fapt, este transmisă de femelele țânțarilor Aedes. Deși experții o consideră o boală endemică tipică țărilor tropicale, s-a extins la nivel mondial din cauza globalizării și transportului aerian.

Această boală se poate manifesta cu diferite niveluri de severitate, de la febră ușoară până la febră hemoragică Dengue.

Există un vaccin. Cu toate acestea, există patru serotipuri ale virusului. Acest lucru face dificilă pregătirea imunizării.

Virusul Zika

Ca și în cazurile anterioare, călătoriile au contribuit la extinderea rapidă a infecției cu virusul Zika, care a generat o problemă gravă de sănătate publică.

Virusul Zika este răspândit prin mușcătura țânțarului Aedes, același care transmite febra Dengue. Atunci când un țânțar sănătos mușcă o persoană sau un mamifer infectat, virusul trece în sângele țânțarului. Din acel moment, insecta va răspândi virusul către restul ființelor pe care le mușcă.

Contactul sexual a fost, de asemenea, studiat ca una dintre cele mai frecvente modalități de contractare și transmitere a virusului. Virusul Zika este prezent în lichidul seminal al persoanei infectate. Acest lucru este foarte periculos pentru femeile însărcinate, deoarece acestea pot naște copii cu microcefalie.

Deoarece este o boală a călătorilor, o persoană infectată poate răspândi virusul Zika în diferite regiuni ale globului. De fapt, există chiar și cazuri în care țânțarii infectați au călătorit în bagajele turiștilor.

Citește mai mult:

10 informații importante despre Virusul Zika

Chikungunya

Această boală provoacă artralgie severă la persoana infectată, făcând-o să se cocoșeze. În plus, celelalte simptome seamănă cu cele ale febrei Dengue și ale virusului Zika.

Deși febra Dengue, parte a familiei Flaviviridae, poate fi transmisă de la mamă la copil în timpul sarcinii, la fel ca virusul Zika, nu poate fi contractată prin contact sexual. Chikungunya provoacă o febră foarte mare și dureri articulare, care o diferențiază de febra produsă de virusul Zika.

Tânțarul tigru (Aedes albopictus) transmite această boală a călătorilor. De fapt, este diagnosticată în multe țări în fiecare an, în special la imigranți.

Febra hemoragică Crimeea-Congo (CCHF)

Până în prezent, am văzut exemple de boli ale călătorilor transmise de insecte. Denumirea generică a acestor sindroame este febra hemoragică virală (VHF). În plus, simptomele lor variază de la infecție asimptomatică la cazuri fatale.

Febra hemoragică Crimeea-Congo (CCHF) este un VHF transmis prin mușcături de căpușe. Această infecție provoacă febră și sângerări mai ușoare decât Ebola, pentru care nu există tratament antiviral.

Personalul medical este expus riscului, deoarece tratează pacienții infectați. Există și transmitere nosocomială. Deși este comună în Africa, așa cum am menționat în acest articol, extinderea bolii este asociată cu răspândirea bolilor călătorilor.

Stivă de valize
Valizele pot transporta vectori ai bolilor dintr-o țară în alta.

Măsuri de prevenire și educare a călătorilor

Așa cum ai văzut deja, trebuie să ții cont de anumite considerente medicale înainte de a începe o călătorie. Bolile călătorilor sunt destul de îngrijorătoare în zilele noastre din cauza faptului că oamenii se deplasează din ce în ce mai mult în fiecare zi.

Punând în aplicare măsuri de bază, putem preveni contaminarea și transmiterea acestor agenți patogeni în țara noastră și către oamenii din mediul nostru. Aceste măsuri includ următoarele:

  • În primul rând, solicită sfatul medicului înainte de călătorie. Acest lucru este deosebit de important pentru persoanele cu risc ridicat, cum ar fi cele care suferă de o boală cronică, persoanele în vârstă, copiii și femeile însărcinate.
  • Ia cu tine instrucțiuni tipărite privind măsurile de siguranță în țara de destinație.
  • Verifică programele de vaccinare ale tuturor membrilor familiei care urmează să călătorească.
  • Respectă strategiile de comportament și autotratare. Mai presus de toate, adoptă măsuri pentru a te proteja de insecte.
  • Acordă o atenție deosebită siguranței alimentare și apei pe care o bei.

Deși am menționat unele dintre cele mai frecvente boli care apar când călătorești, nu uita faptul că acestea nu sunt singurele. De exemplu, există și gripa aviară, gripa A, SARS, Ebola și difterie, printre altele.

Indiferent de boală, este esențial să urmezi sfaturile de mai sus și să primești asistență medicală adecvată în cazul apariției simptomelor.

  • Freedman, D.O., Chen, L.H. and Kozarsky, P.E. Medical considerations before international travel. N. Engl. J. Med. (2016) 375 (3): 247-260.
  • Pavli, A. and Maltezou, H.C. Malaria and travellers visiting friends and relatives. Travel Med. Infect. Dis. (2010) 8 (3): 161-168.
  • Ross, A.G.P., Olds, G.R., Cripps, A.W., Farrar, J.J. and McManus, D.P. Enteropathogens and chronic illness in returning travelers. N. Engl. J. Med. (2013) 368(19).
  • Noor, R. and Ahmed, T. Zika virus: epidemiological study and its association with public health risk. J. Infect. Public Health. (2018) 11(5): 611-616.
  • Weaver, S.C. and Lecuit, M. Chikungunya virus and the global spread of a mosquito-borne disease. N. Eng. J. Med. (2015) 372(13).
  • Leblebicioglu, H., Ozaras, R., Fletcher, T.E. and Beeching, N.J. ESCMID study group for infectios in travellers and migrants (ESGITM). Crimean-Congo haemorrhagic fever in travellers: a systematic review. Travel Med. Infect. Dis. (2016) 14(2):73-80.
  • Khetarpal, N. and Khanna, I. Dengue fever: causes, complications, and vaccine strategies. Journal of Immunology Research. (2016) 2016:6803098.
  • Mischilnger, J., Rönnberg, C, Álvarez-Martínez M.J. et al. Imported malaria in countries where malaria is not endemic: a comparision of semi-immune and nonimmune travelers. Clin. Microbiol. Rev. (2020) 33(2)