Simptome și tratamente pentru tungiază
Tungiaza este o ectoparazitoză. Cu alte cuvinte, este o boală parazitară. Este cauzată de puricii Tunga penetrans. Aceasta este o insectă mai mică de 0,07 cm, care se atașează de piele și produce o senzație de mâncărime intensă. Acești purici atacă în principal picioarele. Descoperă în cele ce urmează principalele simptome și tratamente pentru tungiază!
Tungiaza apare în regiunile tropicale și junglele din America, Africa și Asia. Aceasta este din ce în ce mai rar întâlnită datorită dezvoltării comunităților. Utilizarea încălțămintei și a podelelor din gresie și beton împiedică răspândirea bolii.
Puricii responsabili de dezvoltarea tungiazei au o specificitate redusă a gazdei. Termenul de „gazdă” se referă la corpul care permite puricilor să supraviețuiască. Pe lângă oameni, boala poate afecta și păsările de curte, câinii și porcii. Habitatul în care este mai probabil să găsești acești purici este format din sol uscat, nisipos, umbrit și temperat. De asemenea, puricii locuiesc în podelele de magazii, case și grajduri de animale.
Simptome provocate de tungiază
Această boală provoacă diverse simptome. Cel mai frecvent afectează picioarele. Cu toate acestea, au fost raportate cazuri de infecții și la nivelul genunchilor, al coapselor, al mâinilor, al coatelor și al altor părți ale corpului.
Leziunile ce apar în tungiază pot fi simple sau multiple. Acestea pot provoca mâncărimi intense, pot fi dureroase sau, dimpotrivă, pot fi asimptomatice. Mușcătura puricilor este asimptomatică. Cu toate acestea, după 24 de ore, persoana afectată poate observa pe piele pete maronii sau papule roșiatice ce provoacă mâncărimi.
De asemenea, la locul mușcăturii, persoana afectată poate observa noduli albicioși cu un punct negru în centru care corespunde abdomenului puricelui. În plus, în apropierea leziunii pot exista ouă lipite de piele. Odată ce puricele moare, leziunea capătă o crustă neagră. Această crustă este alcătuită din sânge coagulat, printre alte substanțe. Aceasta regresează, lăsând o cicatrice pe piele.
Deși tungiaza tinde să dispară spontan pe parcursul a 4-6 săptămâni, reinfestarea este frecventă. De asemenea, pacientul poate suferi și de alte infecții concomitente, cum ar fi:
- Celulita
- Abcesele
- Osteomielita
- Tromboflebita
- Limfangita
- În cazuri severe, sepsis și moarte
Anumiți experți au stabilit o clasificare cunoscută drept clasificarea Fortaleza pentru a standardiza manifestările clinice ale bolii și a facilita recunoașterea leziunilor pe măsură ce acestea evoluează.
Citește mai mult:
Clasificarea Fortaleza
Această clasificare este formată din cinci etape, de la penetrare până la retragerea leziunii. Există cazuri clinice mai puțin obișnuite, cu condiloame și leziuni plantare non-pustulare, ulceroase și solzoase.
În etapa 1, timpul scurs de la penetrarea pielii este de 30-120 minute. În această etapă, apare o maculă eritematoasă pe locul de penetrare.
Etapa 2 începe la una până la două zile după infectare. În acest caz, apare o maculă sau papulă hipocromă cu o pată neagră (așa cum am explicat mai sus, aceasta corespunde abdomenului puricelui), înconjurată de un halou eritematos.
În ceea ce privește etapa 3, aceasta corespunde perioadei cuprinse între ziua 2 și ziua 21 de la penetrare. În acest timp, apare o papulă albă, dureroasă, cu un diametru de la 3 la 10 mm, cu un punct negru în centru. De asemenea, pacientul poate suferi de hiperkeratoză și exudat gălbui. Pacientul poate vedea ouăle expulzate din purici.
Continuăm cu etapa 4. Acesta corespunde perioadei cuprinse între 3 și 5 săptămâni de la penetrare. În această etapă, puricele moare. Apoi, în jurul leziunii inițiale se formează un halou de piele necrotică acoperită cu o crustă.
În cele din urmă, în stadiul 5, între aproximativ 6 săptămâni și câteva luni de la penetrare, leziunea regresează. Cu alte cuvinte, se formează o cicatrice mică care se estompează în timp.
Îți recomandăm:
Tratamente pentru tungiază
Nu există tratamente pentru tungiază specifice. Primul pas este extragerea puricelui, având grijă ca acesta să nu se rupă. În acest scop, medicul specialist mărește, de obicei, gaura și apasă marginile pentru a îndepărta parazitul. Acest procedeu trebuie să fie realizat în condiții complet sterile.
De asemenea, medicul trebuie să aplice un antiseptic puternic pentru a preveni alte infecții și pentru a reduce riscul apariției complicațiilor. De asemenea, acesta trebuie să administreze pacientului un tratament de profilaxie antitetanică.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Chinchilla-Castañeda, K., Domínguez-Millán, R. A., Domínguez-Zambrano, A., & Mercadillo-Pérez, P. (2016). Tungiasis. Dermatologia Revista Mexicana. https://doi.org/10.1590/S0036-46652005000600001.
- Widmer, C. E., & Azevedo, F. C. C. (2012). Tungiasis in a free-ranging jaguar (Panthera onca) population in Brazil. Parasitology Research. https://doi.org/10.1007/s00436-011-2625-8.
- Feldmeier, H., Heukelbach, J., Eisele, M., Queiroz Sousa, A., Marilac Meireles Barbosa, L., & Carvalho, C. B. M. (2002). Bacterial superinfection in human tungiasis. Tropical Medicine and International Health. https://doi.org/10.1046/j.1365-3156.2002.00904.x.