10 activități pentru gestionarea emoțiilor copiilor
 

10 activități pentru gestionarea emoțiilor copiilor

Vreți să lucrați la gestionarea emoțiilor copiilor într-un mod distractiv? Vă prezentăm câteva strategii potrivite pentru diferite vârste!
10 activități pentru gestionarea emoțiilor copiilor
Montse Armero

Scris și verificat de psihologul Montse Armero.

Ultima actualizare: 19 martie, 2023

Emoțiile copiilor sunt mai importante astăzi decât în trecut. Gestionarea adecvată a emoțiilor copiilor este considerată foarte importantă pentru o dezvoltare optimă. Acest lucru se datorează faptului că o bună reglare emoțională în copilărie are un impact ridicat asupra rezolvării conflictelor la vârsta adultă.

Pot cei mici să învețe să-și gestioneze propriile emoții? De la ce vârstă? Descoperiți 10 activități pentru gestionarea emoțiilor copiilor!

Cum pot fi modelate emoțiile copiilor?

Copiii sunt ca „bureții”, deoarece au o capacitate extraordinară de a învăța. Cu toate acestea, este necesar să găsim modalitatea potrivită de a aduce cunoștințele la nivelul lor. Dacă vrem să lucrăm emoțiile în această etapă, nu o vom putea face folosind concepte abstracte. Copiii nu ar înțelege nimic din ce vrem să învețe.

Dacă simplificăm ideile, folosim propriul limbaj și apelăm la mijloacele lor preferate de învățare, se vor familiariza cu ușurință cu noile concepte și le vor integra în cunoștințele lor.

10 activități pentru gestionarea emoțiilor copiilor

După cum subliniază un articol publicat de Asociația Națională pentru Educația Copiilor , emoțiile influențează atenția, memoria și învățarea. În plus, ele sunt determinante pentru construirea de relații sociale și pentru bunăstarea generală.

Acestea fiind spuse, promovarea dezvoltării inteligenței emoționale încă din copilărie are repercusiuni în multe domenii ale vieții adulte. Din acest motiv, vă împărtășim 10 activități pentru gestionarea emoțiilor copiilor!

1. Dicționar de emoții

Pentru ca cei mici să se familiarizeze cu emoțiile lor, trebuie să înțeleagă ce înseamnă fiecare dintre ele. Acest lucru se poate face de la vârsta de doi ani și se poate adapta la orice vârstă.

Activitatea constă în selectarea fotografiilor cu persoane care exprimă o anumită emoție. Acestea trebuie lipite într-un caiet. Alături de fiecare fotografie, trebuie trecută denumirea emoției exprimate.

În funcție de vârsta copilului, îi putem cere să scrie despre emoții. Dacă este vorba despre copii foarte mici, vom folosi doar emoții de bază, precum bucuria, tristețea sau furia. Pentru copii mai mari, putem selecta emoții mai complexe.

2. Caiet de emoții

De multe ori, copiii nu știu să-și canalizeze emoțiile atunci când le simt, mai ales dacă sunt neplăcute. O modalitate bună de a le canaliza este prin desen.

Copilul va avea un caiet în care își poate desena emoțiile oricând simte nevoia. Acesta poate crea desene detaliate în funcție de moment și emoție. Discutați despre ceea ce a ales să deseneze.

3. Jurnal de emoții

Fetiță care își face temele
Păstrarea unui jurnal de emoții poate încuraja citirea și scrierea, ambele fiind foarte benefice pentru dezvoltarea copiilor.

Dacă cei mici știu să scrie, pot să noteze emoțiile simțite în fiecare zi. În primele zile, faceți acest lucru împreună. Odată ce au înțeles dinamica, pot să o facă singuri în modul care este cel mai atractiv pentru ei: sub formă de jurnal, adăugând și câteva desene, selectând cele mai puternice emoții ale zilei sau enumerând motivele pentru care sunt recunoscători în acea zi.

4. Colț de calm

O altă resursă bună pentru copii este să avem un spațiu pe care ei îl asociază cu liniștea. Când se simt copleșiți de emoțiile lor, pot merge acolo pentru a se relaxa.

Pentru a-l face mai eficient, putem decora spațiul împreună cu ei. Dacă și noi ca adulți folosim acel spațiu pentru a ne calma, copiii vor asocia mai ușor acel colț cu gestionarea emoțiilor.

5. Cititul poveștilor

Există un număr mare de povești pentru gestionarea emoțiilor copiilor. Acestea facilitează introspecția și îi ajută să se cunoască mai bine pe ei înșiși.

Orice poveste poate fi un instrument bun. Tot ce trebuie să facem este să reflectăm asupra personajelor.

Putem pune întrebări precum:

  • Cum crezi că se simte protagonistul?
  • De ce crezi că se simte așa?
  • Ce ai face în schimb?
  • Ce ai putea face pentru a te simți mai bine?

6. Muzica și expresia artistică

O activitate bună pentru ca cei mici să învețe să-și canalizeze emoțiile este ascultarea muzicii. Pentru a face acest lucru, vom selecta diferite piese muzicale: calme, energizante, agitate și melancolice. Copiii se vor conecta cu melodiile și vor exprima ceea ce simt prin dans.

7. Borcan cu lucruri bune

Pentru această activitate putem folosi un recipient din sticlă sau o cutie decorată. Va trebui să avem, de asemenea, bucăți mici de hârtie, un creion și culori.

Copilul va desena sau scrie pe hârtie toate lucrurile bune care i se întâmplă. Hârtiile vor fi păstrare în recipient și citite din când în când, mai ales în zilele proaste.

8. Mimica emoțiilor

Această activitate de grup constă în a scrie diferite emoții pe cartonașe. Apoi, unul dintre copii trebuie să aleagă un cartonaș fără ca ceilalți să-l vadă. Copilul trebuie să mimeze emoția. Ceilalți copii trebuie să ghicească despre ce este vorba.

9. Teatrul emoțiilor

Aceasta este tot o activitate de grup. Fiecare copil își va alege un personaj și va prezenta o emoție specifică dintr-o poveste.

10. Termometrul emoțiilor

Împreună cu copilul, vom desena două termometre pe o bucată de carton. Alături vom desena câteva fețe care exprimă emoții. Lângă primul termometru, vom pune cele mai incomode emoții: de la apatie și tristețe la cea mai scăzută temperatură, la nervi și furie la cea mai ridicată temperatură.

Lângă al doilea termometru vom pune emoțiile pozitive: la cea mai scăzută temperatură liniștea, seninătatea și fericirea, iar la temperatură ridicată entuziasmul.

Beneficii generate de gestionarea emoțiilor copiilor în mod corect

Beneficiile pe care cunoașterea profundă a emoțiilor le aduce copiilor se reflectă în diverse domenii. Nu îi ajută doar la nivel individual, ci și în relația cu colegii de clasă, cu prietenii sau cu familia. Cele mai importante beneficii sunt următoarele:
  • Aprofundează autocunoașterea.
  • Au mai multă stăpânire de sine.
  • Acceptă emoțiile, confortabile sau inconfortabile.
  • Se simt mai încrezători în ei înșiși.
  • Își cresc stima de sine.
  • Își sporesc adaptabilitatea.
  • Sunt mai proactivi și responsabili pentru ceea ce li se întâmplă.
  • Își sporesc abilitățile sociale.
  • Își dezvoltă capacitatea empatică.
  • Construiesc relații mai sănătoase cu alte persoane.
  • Gestionează adecvat conflictele cu alți copii.
  • Lucrează mai bine în echipă.
  • Au o viață mai bună acasă.
  • Își îmbunătățesc performanța academică.

Recomandări finale pentru gestionarea emoțiilor copiilor

Gestionarea emoțiilor copiilor în familie
Este important să menținem constant comunicarea între părinți și copii pentru a facilita exprimarea emoțiilor.

Putem deduce că dezvoltarea inteligenței emoționale prin activități recreative oferă instrumente psihologice bune atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Cu toate acestea, ca adulți trebuie să respectăm ritmul de învățare al copiilor. Cu alte cuvinte, nu putem forța învățarea, oricât de valoroasă ar fi aceasta.

Flexibilitatea în educație este esențială, iar cei mici nu sunt întotdeauna dispuși să învețe ceea ce vrem să le arătăm. Prin urmare, cel mai bun mod de a învăța cum să-și gestioneze emoțiile este prin exemplu.

Dacă noi înșine dezvoltăm o bună inteligență emoțională, îi vom învăța acest lucru în mod natural în fiecare zi. Prin limbajul nostru non-verbal, prin conversații, acțiuni și greșeli, ei vor putea învăța cum să facă față oricărei emoții. Cu cât mizăm mai mult pe propria noastră inteligență emoțională, cu atât resursele și strategiile vor fi mai eficiente.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Thümmler R, Engel EM, Bartz J. Strengthening Emotional Development and Emotion Regulation in Childhood-As a Key Task in Early Childhood Education. Int J Environ Res Public Health. 2022 Mar 27;19(7):3978. doi: 10.3390/ijerph19073978. PMID: 35409661; PMCID: PMC8998041.
  • Teaching Emotional Intelligence in Early Childhood. (2017). National Association for the Education of Young Children (NAEYC). Available in https://www.naeyc.org/resources/pubs/yc/mar2017/teaching-emotional-intelligence
  • Domínguez, P. (2004). Intervención educativa para el desarrollo de la inteligencia emocional. Faísca: revista de altas capacidades, N. 11, 47-65. [fecha de consulta 23 de junio de 2021].
  • Martorell, C., González, R., Rasal, P. y Estellés, R. (2009). Convivencia e inteligencia emocional en niños en edad escolar. European Journal of Education and Psychology, Vol. 2, 1 (69-78). [fecha de consulta 23 de junio de 2021]. Recuperado de https://dialnet.unirioja.es/servlet/articulo?codigo=2873251.
  • Shapiro, L. (1997). La inteligencia emocional de los niños. México: Vergara Editor.

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.