8 aspecte neînțelese ale bolii Alzheimer
 

8 aspecte neînțelese ale bolii Alzheimer

Boala Alzheimer este principala cauză a demenței în lume, așa că este cunoscută pe scară largă. Cu toate acestea, există aspecte care sunt înțelese greșit.
8 aspecte neînțelese ale bolii Alzheimer

Ultima actualizare: 07 Iulie, 2022

Boala Alzheimer (AD) este principala cauză a demenței de origine neurodegenerativă. În cadrul acestei patologii, este cea mai cunoscută și studiată maladie, în ciuda faptului că diverse aspecte nu au fost nici până acum elucidate. Din păcate, există multe aspecte neînțelese ale bolii Alzheimer.

Este destul de comun atât pentru pacienți, cât și pentru mediul lor apropiat să acceseze informații care nu sunt veridice. Acest lucru complică imaginea bolii Alzheimer.

Scopul acestui articol este de a clarifica principalele îndoieli care apar odată cu diagnosticul, pentru a înțelege mai bine boala și evoluția ei. Fiind o afecțiune degenerativa, simptomele se agravează în timp.

Boala parte dintr-un grup de entități grupate sub termenul de demență. Ele duc la incapacitatea pacientului de a face față sarcinilor zilnice.

8 aspecte neînțelese ale bolii Alzheimer

1. Genetica și boala Alzheimer

Deși este adevărat că boala are o componentă ereditară, este considerată și o boală multifactorială. Aceasta implică faptul că, pentru ca ea să se dezvolte, mai mulți factori implicați în apariția sa trebuie să interacționeze.

Dintre acești factori de risc, cel mai important este vârsta. Boala este mai frecventă după vârsta de 65 de ani la femei și atunci când există și sindromul Down.

Din cauza acestei origini multiple, nu este corect să presupunem că a avea un părinte cu boala Alzheimer implică o sentință pentru copii. Cu toate acestea, nu este corect să respingem componenta ereditară care se observă la pacienți.

Se estimează că aproximativ 40% dintre persoanele cu boala Alzheimer au antecedente familiale de acest tip de demență după vârsta de 65 de ani.
Lupă ce analizează ADN-ul
Genetica nu poate fi considerată singura cauză a bolii Alzheimer. Boala are origini multifactoriale.

2. Alzheimer și bătrânețea

O altă greșeală frecventă este aceea de a considera că boala Alzheimer apare doar la persoanele în vârstă. În majoritatea cazurilor, aceasta este forma de prezentare.

Cu toate acestea, există o variantă de demență în care simptomele apar la tineri. Deși toți pacienții cu vârsta sub 65 de ani sunt incluși în acest grup, manifestările clinice pot debuta începând cu vârsta de 30 de ani.

Mai mult, cursul clinic al bolii Alzheimer cu debut precoce este adesea devastator. Prin urmare, are un prognostic mai rău decât forma tardivă. De asemenea, în ciuda faptului că este o situație rară, există o componentă genetică clară (90%).

3. Boala Alzheimer – un sinonim pentru demență?

Deoarece Alzheimer este cea mai frecventă cauză a demenței degenerative, este obișnuit să presupunem că sunt sinonime. Cu toate acestea, nu toate demențele sunt cauzate de Alzheimer.

Alte patologii care provoacă tulburarea neurocognitivă majoră cunoscută sub termenul de demență sunt următoarele:

  • Demență cu corpi Lewy
  • Demență fronto-temporală
  • Demență asociată cu boala Parkinson

Manifestările clinice vor depinde de zona neuronală afectată. Factorii de risc, caracteristicile și fiziopatologia sunt diferite în fiecare caz.

Aceste boli sunt clasificate drept demență deoarece duc la o deteriorare neurocognitivă progresivă, care interferează cu executarea activităților zilnice. Toți pacienții au nevoie de sprijinul unui îngrijitor.

4. Tratamentul maladiei Alzheimer

Unul dintre aspectele care înspăimântă cel mai mult pacienții și familiile lor este faptul că, în prezent, nu există un tratament pentru Alzheimer. Chiar și așa, există medicamente prescrise pentru a minimiza simptomele cognitive, deși fără a oferi o soluție definitivă.

Acest lucru a dus uneori la amânarea stabilirii unui tratament precoce. După diagnostic, este necesar să se stabilească un regim terapeutic în timp util. Pentru aceasta, este necesar să se recurgă la medicamente, deoarece s-au dovedit a fi eficiente în gestionarea manifestărilor, permițând o îmbunătățire semnificativă a funcționalității.

Deși beneficiul este modest și mai sunt multe de investigat, este greșit ca pacienții să refuze posibilitatea de tratament.

5. Prevenție

O secțiune complexă este prevenția. Există mai multe opinii în acest sens.

Există nenumărate publicații care împărtășesc diete miraculoase, exerciții fizice și terapii alternative magice pentru prevenirea patologiei. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste opțiuni nu au o contribuție realistă în prevenirea bolii Alzheimer, deoarece originea maladiei este multifactorială.

Din acest motiv, cercetarea asupra factorilor de risc individuali implicați este dificilă. Cu toate acestea, au fost efectuate studii pentru a stabili măsuri preventive care să permită cel puțin amânarea vârstei de debut.

Simptomele sunt rezultatul unei implicări neuronale care apare de-a lungul anilor și nu este o patologie cu debut brusc.

Factori de risc asociați

Indiferent de complexitatea pe care o expune studiul fiecărui factor, unii autori propun adoptarea unui stil de viață mai sănătos pentru a reduce riscul de a suferi de Alzheimer. În ciuda acestor sugestii, nu există un consens care să garanteze o prevenție eficientă.

Printre cele mai acceptate recomandări se numără următoarele:

  • Dezvoltare intelectuală stimulatoare
  • Rutine regulate de exerciții fizice
  • Dietă echilibrată, bogată în fructe, legume și proteine din pește și surse vegetale
  • Evenimente sociale și culturale în diferitele etape ale vieții
  • Controlul tensiunii arteriale, al obezității și al diabetului
  • Reducerea consumului de alcool și tutun

6. Diagnosticul definitiv: o sarcină imposibilă?

Un alt aspect este acuratețea diagnosticului. Modificările histologice ale creierului pot fi evidențiate doar printr-o autopsie. Totuși, o mai bună înțelegere a bolii a dus la crearea unor criterii valide care reduc erorile de diagnostic.

În plus, este posibil să se detecteze astfel de modificări histologice fără a fi nevoie să se recurgă la confirmarea post-mortem. Acest lucru se realizează prin biomarkeri detectați în teste complementare. Aceste studii includ puncția lombară și imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) sau tomografia cu emisie de pozitroni (PET).

Aspecte neînțelese ale bolii Alzheimer

7. Alzheimer – definește pacientul?

Percepția pe care o au pacienții înșiși cu privire la boala lor este un alt aspect relevant. Acest lucru a fost compilat într-un articol al Asociației Alzheimer, pentru a demistifica patologia și a reduce stigmatizarea atașată diagnosticului.

Ceva la fel de copleșitor precum diagnosticul în sine este presupunerea celor apropiați conform căreia maladia înseamnă dezintegrarea independenței. Deși această reacție poate fi inițial rezonabilă, ar trebui evitată. Pierderea cognitivă este progresivă în timp, iar personalitatea pacientului nu se evaporă odată cu diagnosticul.

8. Aspecte neînțelese ale bolii Alzheimer- minimizarea bolii

Anumite comentarii ar trebui evitate. Unii pacienți afirmă că oamenii subestimează diagnosticul, punând la îndoială vârsta sau presupunând că diagnosticul nu este veridic.

Deși este posibil să nu existe o intenție rea, realitatea este că nu reprezintă un sprijin pentru pacient. Informația este întotdeauna cel mai bun instrument.

S-ar putea să te intereseze...
Cum să identifici semnele bolii Alzheimer
Doza de Sănătate
Citește pe Doza de Sănătate
Cum să identifici semnele bolii Alzheimer

%%excerpt%% Află din articolul de astăzi cum să identifici semnele bolii Alzheimer la timp pentru a încetini evoluția bolii cu ajutorul medicului s...



  • Domarus, A.; Farreras, P.; Rozman, C.; Cardelach, F.; Nicolás, J; Cervera, R.; Farreras Rozman. Medicina Interna; 19na Edición; Elsevier; 2020.
  • Sacristán, P.; Aspectos Genéticos de la Enfermedad de Alzheimer; Universidad de León – Facultad de Ciencias Biológicas y Ambientales; 2021.
  • Tellechea, P.; Pujol, N.; Steve, P.; Echeveste, B.; García, M.; Arbizú, J.; Riverol, M.; Enfermedad de Alzheimer de Inicio Precoz y de Inicio Tardío: ¿Son la Misma Entidad?; Sociedad Española de Neurología; 2015.
  • López, Ó.; Tratamiento Farmacológico de la Enfermedad de Alzheimer y otras Demencias; Archivos de Medicina Interna; 37 (2); 2015.
  • Orueta Sánchez, Ramón. “Los medicamentos para la enfermedad de Alzheimer a debate. El papel del médico de familia.” Revista Clínica de Medicina de Familia 12.3 (2019): 113-114.
  • Bermejo, F.; Llamas, S.; Villarejo, A.; Prevención de la Enfermedad de Alzheimer: un Camino a Seguir; Sociedad Española de Medicina Interna; 2016.