Atac de panică și anxietate: sunt la fel?

Atacurile de panică se caracterizează prin apariția bruscă și intensitatea crescândă, dar sunt limitate în timp. În schimb, atacurile de anxietate tind să se repete iar și iar în același cerc vicios.

Un atac de panică implică întotdeauna și anxietate, dar nu orice atac de anxietate implică și panică. Pare un joc de cuvinte, dar este important să clarificăm fiecare concept.

Acest lucru este relevant mai ales pentru a recunoaște semnele clinice și a oferi resurse persoanelor care le experimentează sau care au nevoie de terapie.

Atac de panică și anxietate: sunt la fel?

Pentru a le diferenția, este esențial să înțelegem ce înseamnă. Panica se referă la frica intensă apărută brusc. Atacul de panică poate avea sau nu declanșatori, adică poate apărea în urma unui stimul de mediu (de exemplu, o călătorie cu autobuzul) sau poate fi neașteptat.

Anxietatea este definită ca angoasă sau îngrijorare cu privire la viitor. În doza corectă, este necesară, deoarece ne permite să activăm resurse pentru a face față diferitelor cerințe. Situația devine disfuncțională atunci când depășește capacitatea organismului de a răspunde, ne provoacă disconfort și ne împiedică să ne confruntăm cu o anumită situație.

De menționat că atacurile de panică și anxietate pot coexista.

Cum să identificăm un atac de panică?

Unele dintre semnele care ne permit să identificăm un atac de panică sunt următoarele:

• Senzație de sufocare
• Frica intensă de a muri
• Furnicături și amorțeală
• Sentiment de depersonalizare
• Frica de a pierde controlul sau de a înnebuni
• Dorința de a fugi dintr-un loc
• Disconfort toracic, ritm cardiac crescut, palpitații

Semnele menționate sunt cele mai întâlnite. Pot apărea și alte senzații, cum ar fi greața, amețelile și transpirația.

Câteva sfaturi pentru a face față unui atac de panică

Un atac de panică este adesea urmat de teama de a avea un alt atac. De aceea, oamenii tind să evite acele situații în care au trăit primul episod. De exemplu, dacă s-a întâmplat într-un teatru, vor evita să meargă în acel loc în viitor. Din păcate, tocmai acest comportament întărește teama și sporește problema.

Este foarte important să se apeleze la psihoeducație, ceea ce înseamnă ca persoana în cauză să înțeleagă ciclul atacului de panică. Chiar și a aborda toate miturile și credințele care există în jurul atacului de panică este sănătos.

De exemplu, oamenii cred adesea că vor muri de atac de cord din cauza modului în care le bate inima. Dar nu este așa. Inima care bate rapid este un răspuns de apărare la acea situație care pare amenințătoare. Cu informații fiabile, pacientul va putea să urmeze instrucțiuni care vor ajuta la restabilirea calmului.

Practicarea tehnicilor de respirație este adesea utilă, așa că este indicat să fie probate în prealabil. Dacă este posibil, pacientul trebuie să se întindă pe podea sau pe o suprafață confortabilă, ceea ce îi va permite să experimenteze un sentiment de sprijin și odihnă. Încetul cu încetul, corpul și mintea revin la calm.

Cum să identificăm un atac de anxietate?

Anxietatea este legată de un sentiment de vigilență, îngrijorare și angoasă care este excesiv și persistent. Persoanei în cauză i se pare foarte greu de controlat. Ceea ce este perceput ca îngrijorător sau amenințător este disproporționat față de realitate.

Câteva întrebări care vă pot ajuta să detectați dacă suferiți de anxietate sunt următoarele:

• Vi se pare foarte greu să vă relaxați?
• Sunteți adesea anxioși?
• Vi se pare foarte greu să nu vă mai faceți griji?
• Sunteți adesea obosiți?
• Felul în care vă simțiți și intensitatea cu care trăiți vă afectează ziua?

Printre caracteristicile stărilor de anxietate se numără următoarele:

• Oboseală
• Îngrijorare
• Proastă dispoziție
• Tulburări de somn
• Hipervigilență și hipersensibilitate la mediu
• Dificultate de concentrare, deplasare sau relaxare

Câteva sfaturi pentru a face față anxietății

Există diferite măsuri pe care le putem lua pentru a reduce anxietatea:

• Exerciții fizice
• Tehnici de respirație
• Dietă sănătoasă
• Dormitul cel puțin 7 sau 8 ore pe zi
• Evitarea consumului de alcool și droguri
• Ghiduri de relaxare musculară progresivă
• Reducerea sau evitarea consumului de zahăr și cofeină

Sugestiile de mai sus sunt doar un punct de plecare. Este vorba despre a cere ajutor, de a vorbi despre cum vă simțiți cu prietenii sau familia și de a consulta un profesionist dacă este necesar.

Atac de panică și anxietate: diferențe?

Acum că știm despre ce este vorba, putem recunoaște mai ușor diferențele un atac de panică și unul de anxietate. Una dintre diferențe are de-a face cu intensitatea, timpul și durata.

Atacul de panică este brusc, escaladează foarte repede și este trăit cu mare intensitate. Oamenii spun adesea că nu pot respira și că le este frică de moarte. Panica are însă o durată limitată, deși este trăită ca și cum ar fi veșnică. Atinge apogeul rapid, în 10 minute sau chiar mai puțin.

Nu putem simți constant panică (deși putem avea mai multe atacuri pe zi), dar putem fi continuu într-o stare de anxietate. În ceea ce privește frecvența atacurilor de panică, dacă sunt recurente, pot deveni o tulburare.

Anxietatea nu apare brusc, ci revine iar și iar pe același subiect și poate evolua.

Panica și anxietatea sunt frecvente, dar nu trebuie să ne obișnuim cu ele

Atât atacurile de panică, cât și atacurile de anxietate sunt alimentate de diferiți factori. Cerințele și presiunile zilelor noastre ne aruncă într-un ritm frenetic și este foarte greu să ne oprim.

Nu trebuie să normalizăm acest stil de viață, ale cărui consecințe le plătim prin lipsă de bunăstare. Este important să luăm pauze pentru distracție și odihnă.