Anxietatea în timpul nopții: simptome și tratament

Astăzi, vom vorbi despre anxietatea care apare noaptea, o problemă ce îngreunează odihna și perturbă somnul. Aceasta provoacă insomnie și mulți oameni suferă chiar atacuri de panică.
Anxietatea în timpul nopții: simptome și tratament

Ultima actualizare: 15 Decembrie, 2020

Problemele de adormire, mintea care nu încetează să-și facă griji, transpirațiile, ritmul cardiac crescut, senzația de sufocare… Anxietatea în timpul nopții este mai frecventă decât ai putea crede. Aceasta s-ar putea afla în spatele insomniei recurente care îți reduce calitatea vieții.

Este important să știm faptul că o parte semnificativă a tulburărilor de somn este direct legată de stările de anxietate. Prin urmare, când vine noaptea și vrei să te odihnești, se întâmplă exact opusul.

Afecțiuni precum tulburarea de anxietate generalizată sau chiar sindromul de stres posttraumatic sunt declanșatoare clare ale insomniei nocturne. Mai mult, nervozitatea și angoasa se manifestă mai puternic la sosirea nopții.

Ca oameni, interiorizăm o mare parte din excitația fiziologică și emoțională pe care o acumulăm în timpul zilei și o transformăm într-o stare de hiperactivitate nocturnă. Prin urmare, este de așteptat să suferim, de exemplu, un atac de panică dimineața devreme.

Bărbat care se confruntă cu anxietatea în timpul nopții
Anxietatea pe timp de noapte poate fi combinată cu insomnia recurentă ce afectează calitatea vieții.

Anxietatea în timpul nopții: manifestarea ascunsă a unei probleme

Definim anxietatea nocturnă ca acea stare de hiperactivare și răspuns de alertă care întrerupe odihna în mijlocul nopții. Această modificare apare frecvent la persoanele măcinate de sentimente de îngrijorare, neliniște și angoasă luni întregi.

În același timp, putem observa modificări ale ciclurilor de somn. Se întâmplă adesea să te culci noaptea și să te pierzi în labirintul gândurilor, alimentând astfel ciclul anxietății. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că o bună parte dintre cei care suferă de insomnie prezintă adesea anxietate, care deseori nu este tratată.

De exemplu, ne putem uita la studii precum cel al medicului Luc Staner de la Spitalul Rouffach (Maryland, Statele Unite). Cercetările indică faptul că prevalența anxietății în rândul celor care suferă de tulburări de somn este între 24% și 36%.

Valoarea este suficient de mare pentru a lua în considerare gravitatea problemei. La urma urmei, nu trebuie să uităm faptul că odihna proastă pe timp de noapte poate contribui la dezvoltarea diferitelor boli.

Anxietatea în timpul nopții: ce simptome apar?

Unul dintre principalele simptome produse de anxietatea nocturnă este hiperactivarea. Mintea ta pare să fie mai dispusă să se lase pradă îngrijorărilor. Corpul tău, deși epuizat, acumulează tensiune, de parcă ai fi pregătit să evadezi sau să te lansezi într-o cursă. De asemenea, următoarele simptome sunt frecvente:

  1. Pacienții experimentează tahicardii, presiune în piept și senzația de înecare.
  2. Durerile de cap sau tâmple sunt, de asemenea, frecvente.
  3. Poate dura ore întregi ca o persoană să adoarmă și, atunci când în cele din urmă o face, se trezește frecvent.
  4. Anxietatea nocturnă implică senzația că nu te-ai odihnit, deși ai dormit. Pacienților le este greu să ajungă în etapa REM (mișcare rapidă a ochilor) a ciclului de somn. Somnul REM este esențial atunci când vine vorba de a dormi profund și de a putea îndeplini anumite sarcini (de exemplu, prelucrarea informațiilor, învățarea și consolidarea memoriei).
  5. Lipsa somnului REM intensifică și mai mult stresul emoțional, ceea ce crește anxietatea.
  6. În același timp, trebuie să ții cont de un detaliu important: atunci când tulburarea atinge niveluri ridicate, persoana afectată poate suferi un atac de panică.

Care sunt cauzele anxietății pe timp de noapte?

Mariano Chóliz, profesor la Universitatea din Valencia, a efectuat lucrări interesante de cercetare privind anxietatea și tulburările de somn. Acesta vorbește despre ceea ce este cunoscut sub numele de ipoteza lui Monroe (Monroe, 1967). Conform acestei abordări, originea anxietății nocturne ar putea avea legătură cu următoarele:

  • Persoanele care suferă de această afecțiune se caracterizează printr-un grad mai mare de activare fiziologică (excitare, conform termenului tehnic folosit în fiziologia neuronală). Acestea respiră mai des și au o temperatură corporală mai mare și o tensiune musculară mai intensă.
  • Pe lângă această simptomatologie, putem evidenția și factorii cognitivi (gânduri și griji negative) și emoțiile (angoasa, frica). Toate acestea creează acel triunghi simptomatic care intensifică anxietatea în timpul nopții.
Femeie care suferă de insomnie

Anxietatea în timpul nopții: ce tratamente există?

Anxietatea și insomnia sunt doar simptome ale unei probleme de bază. Prin urmare, nu are rost să recurgem la infuzii relaxante sau chiar la produse farmaceutice pentru dormit dacă nu abordăm originea tulburării. Medicamentele hipnotice sau soporifice ne vor permite să adormim, dar nu sunt soluția.

Care este cea mai eficientă strategie în aceste situații? Terapia psihologică, fie pentru a aborda declanșatorul situației, fie pentru a ne oferi abilități cu care să ne îmbunătățim calitatea vieții. Prin urmare, vom analiza ce ar trebui să iei în considerare pentru a reduce anxietatea nocturnă:

  • Identifică mediul, obiceiurile de viață și situațiile care pot juca un rol important în apariția anxietății.
  • Obține un diagnostic adecvat: un specialist trebuie să stabilească de ce fel de anxietate suferă pacientul.
  • În general, terapia cognitiv-comportamentală este cea mai potrivită în aceste cazuri.
  • Este necesar să urmezi întotdeauna același program prestabilit. Cu alte cuvinte, ar trebui să te duci la culcare și să te trezești la aceeași oră în fiecare zi.
  • Relaxarea și exercițiile de respirație profundă sunt, de asemenea, o idee bună.
  • Experții recomandă restricționarea utilizării telefoanelor mobile, a computerelor și a altor dispozitive electronice cu două ore înainte de culcare.
  • Evită să consumi alimente cu zahăr înainte de a merge la culcare, deoarece acestea pot promova activarea creierului din cauza glucozei.

Nu lăsa anxietatea nocturnă să progreseze

Există un ultim aspect de evidențiat. Nu este niciodată o idee bună să permiți ca aceste situații să persiste. Permițând anxietății și insomniei nocturne să evolueze, vor apărea modificări dăunătoare în corp. Vei fi mai bolnav, iar calitatea vieții tale va scădea.

Prin urmare, consultă un profesionist cât mai curând posibil pentru a-ți normaliza tiparele de somn și pentru a obține odihna de care ai nevoie.

S-ar putea să te intereseze...
Problemele digestive cauzate de anxietate
Doza de SănătateCitește pe Doza de Sănătate
Problemele digestive cauzate de anxietate

În acest articol, vom discuta despre problemele digestive cauzate de anxietate: greață, vomă, digestie greoaie, fluturi în stomac, etc.



  • Coren, S. (1988): Prediction of insomnia from arousability predisposition scores: scale development and cross-validation.
    Behaviour Research and Therapy, 26, 415-420.
  • Coyle, K. y Watts, F.N. (1991): The factorial structure of sleep dissatisfaction. Behaviour Research and Therapy, 29, 513-520.
  • Chóliz, M. (1994): Cómo vencer el insomnio. Madrid: Pirámide.
  • Chóliz, M. (1999). Ansiedad y trastornos del sueño. En E.G. Fernández-Abascal
    y F. Palmero (Eds.): Emociones y Salud (pp. 159-182). Barcelona: Ariel.
  • Cox, R. C., & Olatunji, B. O. (2020, June 1). Sleep in the anxiety-related disorders: A meta-analysis of subjective and objective research. Sleep Medicine Reviews. W.B. Saunders Ltd. https://doi.org/10.1016/j.smrv.2020.101282
  • Haynes, S.N.; Adams, A.E. y Franzen, M. (1981): The effects of pre-sleep stress on sleep-onset insomnia. Journal of Abnormal Osychology, 90, 601-606.
  • Panameño, Andrea Cortes, et al. “Dormir o no dormir… no es un dilema: La falta de sueño es causa de la obesidad y diabetes.” Contactos, Revista de Educación en Ciencias e Ingeniería 112 (2019): 40-48.
  • Antón, Alejandra. “Tratamiento cognitivo-conductual en un niño con ansiedad a la hora de dormir.” Revista de Psicología Clínica con Niños y Adolescentes 1.1 (2014): 37-43.
  • González, MA Álvarez-Mon, and F. Ortuño. “Tratamiento del insomnio.” Medicine-Programa de Formación Médica Continuada Acreditado 12.23 (2016): 1359-1368.
  • Medina-Chávez, Juan Humberto, et al. “Guía de práctica clínica Diagnóstico y tratamiento del insomnio en el adulto mayor.” Revista Médica del Instituto Mexicano del Seguro Social 52.1 (2014): 108-119.
  • Mellman, T. A. (2008, June). Sleep and Anxiety Disorders. Sleep Medicine Clinics. https://doi.org/10.1016/j.jsmc.2008.01.010
  • Taylor, D. J., Lichstein, K. L., Durrence, H. H., Reidel, B. W., & Bush, A. J. (2005). Epidemiology of insomnia, depression, and anxiety. Sleep28(11), 1457–1464. https://doi.org/10.1093/sleep/28.11.1457
  • Yakupov, E. Z., & Troshina, Y. V. (2016). Anxiety, insomnia, depression — In conjunction with or opposite to functional disorders. Zhurnal Nevrologii i Psihiatrii Imeni S.S. Korsakova. Media Sphera. https://doi.org/10.17116/jnevro201611651119-12