Bleachorexia: obsesia pentru dinții albi
Bleachorexia este obsesia pentru dinții albi. Tot mai mulți oameni vor să aibă un zâmbet frumos. A avea dinți albi și drepți este o adevărată problemă estetică în zilele noastre. Moda, mass-media, celebritățile și rețelele de socializare ne spun că zâmbetul nostru trebuie să fie neapărat atractiv.
A fi prezentabil nu este principala problemă; îngrijirea și tratamentele bine efectuate, pe lângă frumusețe, contribuie la sănătatea dinților. Cu toate acestea, atunci când preocuparea pentru estetică este dusă în extrem, comportamentele devin periculoase.
În articolul de astăzi, vom discuta cauzele bleachorexiei și despre riscurile acestei obsesii pentru dinții albi.
Ce presupune bleachorexia sau obsesia pentru dinții albi?
După cum am menționat mai sus, bleachorexia este obsesia pentru dinții mai albi. Persoanele cu această problemă au senzația că dinții lor sunt prea pătați și, prin urmare, simt nevoia să-i albească des.
Această modificare este psihologică și există o apreciere subiectivă a aspectului dinților. Percepția negativă afectează profund stima de sine.
Cu toate acestea, prejudiciul nu este doar mintal și afectează și structurile orale. Persoanele cu această problemă tind să-și înălbească frecvent dinții. Ele recurg la metode tradiționale și utilizează excesiv agenți de înălbire fără supravegherea medicilor stomatologi.
De ce le plac oamenilor dinții albi?
Unele aspecte psihologice predispun unii oameni la această tulburare. Și factorii externi duc la apariția acestui fenomen. Aceștia sunt:
- Modă. Celebritățile au adesea dinți albi și oamenii le imită. Nu își dau seama că încercarea de a fi la înălțimea cerințelor impuse de această lume fantastică poate da naștere acestei tulburări.
- Publicitate. Există un bombardament cu privire la produsele care pot albi cu ușurință dinții. Acestea sunt ușor de achiziționat, iar companiile le comercializează pentru consumul casnic, spunând că nu necesită supraveghere profesională.
- Ignorarea riscurilor. Există dezinformări cu privire la pericolele utilizării produselor de albire a dinților fără prescripție medicală.
- Dinții albi măresc respectul de sine. Oamenii cu zâmbete strălucitoare se simt mai încrezători în sine decât cei cu dinții strâmbi și pătați.
De ce se pătează dinții?
Petele dinților apar din diverse motive. Sunt rezultatul utilizării unor antibiotice, al expunerii la anumite substanțe sau al problemelor apărute la formarea dinților. Acestea sunt, de asemenea, cauzate de traume sau infecții și sunt greu de îndepărtat.
Cu toate acestea, majoritatea petelor dentare apar din cauza pigmentărilor produse de ceea ce persoana mănâncă și bea. Alimentele și băuturile colorate pot pata dinții: cafea, yerba mate, ceai, vin, afine, sos de roșii, etc. De asemenea, fumatul provoacă îngălbenirea dinților.
Dincolo de cauza petelor, trebuie să știi că dinții nu sunt de fapt albi. Smalțul care acoperă coroanele este transparent și dezvăluie culoarea dentinei de dedesubt. Nuanțele țesutului sunt specifice fiecărei persoane și variază între gri, galben și maro subtil.
În plus, vârsta individului influențează aspectul dentar. Este normal ca dinții tineri să fie mai albi. De fapt, dinții se închid la culoare pe măsură ce anii trec.
Riscuri asociate cu bleachorexia sau obsesia pentru dinții albi
Persoanele cu bleachorexie nu sunt niciodată mulțumite de aspectul dinților. Mai mult, îi percep ca fiind pătați și întunecați și sunt nemulțumiți de rezultatele tratamentelor de albire.
După cum îți poți imagina, le repetă des, uneori la medic, dar de cele mai multe ori acasă. Pot folosi substanțe de albire, acide sau abrazive, fără să-și dea seama de riscuri.
Efectuarea acestor tratamente acasă, fie cu remedii naturale, fie cu cele cumpărate din farmacie, necesită o evaluare profesională. Utilizarea acestor substanțe pe dinții deteriorați poate complica și mai mult sănătatea bucală. În plus, lipsa de precizie în manipularea produselor și controlul timpului este foarte riscantă.
Utilizarea repetată sau îndelungată a substanțelor acide și abrazive distruge țesuturile dinților. De exemplu, utilizarea de peroxid de hidrogen, bicarbonat de sodiu, lămâie, fructe acide și cărbune activ poate deteriora foarte mult smalțul.
Dinții și țesuturile gurii supuse excesiv la acțiunea substanțelor de albire pot produce unele dintre aceste simptome:
- Iritarea gingiilor și gingivita
- Hipersensibilitate dentară
- Demineralizarea smalțului
- Modificări ale gustului
- Necroza pulpei
- Pierderea dinților
Sfaturi pentru a evita bleachorexia
Tratamentul profesional este necesar atunci când originea bleachorexiei este psihologică. De asemenea, iată câteva recomandări pentru reducerea riscului:
- Trebuie să fii realist. Dinții albi ai vedetelor nu sunt naturali sau sănătoși. Acceptarea culorii naturale a dinților este fundamentală, deci renunță la falsele așteptări cu privire la rezultatele tratamentelor de albire.
- Asumă-ți cauzele realizând că petele dinților apar din cauza vârstei și consumului anumitor produse. Nu poți visa la un zâmbet alb fără a fi dispus să renunți la fumat, să reduci la minim consumul de băuturi pigmentate sau să te speli pe dinți după fiecare masă.
- Ai grijă la reclame, produse și remedii care promit rezultate extraordinare, deoarece pot să nu fie sigure.
- A pune anumite substanțe în gură este periculos și contraproductiv. Acizii și substanțele abrazive pot deteriora smalțul și gingiile.
- Respectă durata dintre tratamente, deoarece produsele utilizate în acest scop sunt agresive cu țesuturile orale. Astfel, utilizarea lor în mod repetat dăunează cavității bucale. Medicul dentist te poate sfătui cu privire la momentul oportun pentru a repeta tratamentul.
- Solicită albirea profesională. Medicii vor folosi numai produse sigure. De asemenea, vor evalua starea generală a gurii și vor diagnostica și trata orice altă afecțiune.
Recomandări pentru dinți sănătoși
Ai citit deja că un zâmbet prea alb nu este neapărat sinonim cu sănătatea bucală. Deci, obsesia pentru dinții albi poate fi dăunătoare. Prin urmare, dincolo de culoarea dinților, este important să ai o cavitate bucală sănătoasă, menținând o igienă orală adecvată. Pentru a face acest lucru, spală toate suprafețele elementelor dentare de trei ori pe zi, cu o perie moale și pastă de dinți. În plus, folosește ață dentară și apă de gură.
Vizitele regulate și frecvente la dentist sunt, de asemenea, esențiale. Profesioniștii pot diagnostica și trata orice problemă în timp util. În plus, vor face o curățare dentară adecvată și vor aplica orice tratament de care ai nevoie pentru a împiedica proliferarea bacteriilor, pentru a îmbunătăți aspectul zâmbetului și pentru a-ți proteja gura.
O dietă variată și hrănitoare și un consum redus de alimente bogate în zahăr te vor ajuta să ai o sănătate orală optimă. Renunțarea la fumatul și reducerea consumului de produse care pătează dinții îmbunătățesc aspectul zâmbetului. În plus, trebuie să te speli pe dinți după ce ai mâncat și ai băut orice aliment.
Respectarea sfaturilor menționate mai sus te va ajuta să ai tot timpul un zâmbet frumos. Optează pentru sănătate în locul esteticii, acceptând culoarea naturală a dinților. Nu uita, păstrarea lor sănătoasă este ceea ce contează cel mai mult!
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Acosta Mancera, Laura Nataly, et al. “Estrategia informativa sobre efectos adversos del blanqueamiento dental dirigida a pacientes de las Clínicas Integral Del Adulto e Integral Electiva de la Facultad de Odontología, sede Bogota.” (2019).
- Moradas Estrada, Marcos. “¿ Qué material y técnica seleccionamos a la hora de realizar un blanqueamiento dental y por qué?: protocolo para evitar hipersensibilidad dental posterior.” Avances en odontoestomatología 33.3 (2017): 103-112.
- Zerón, Agustín. “Just to clarify.” Revista de la Asociación Dental Mexicana 75.1 (2018): 4-6.
- Moradas Estrada, Marcos, and Beatriz Álvarez López. “Manchas dentales extrínsecas y sus posibles relaciones con los materiales blanqueantes.” Avances en odontoestomatología 34.2 (2018): 59-71.
- Calapaqui Zapata, Betty Marlene. Blanqueamiento en dientes desvitalizados: consideraciones actuales. BS thesis. Universidad de Guayaquil. Facultad Piloto de Odontología, 2020.
- Rita, Pautasso, Recchioni Liliana, and Córdoba Patricia. “Tabaquismo, su relación con la salud bucal en adultos jóvenes de La Rioja, Argentina.” Claves de Odontología 75 (2017): 43-55.
- Pérez Villoslada, Luz Estephany. “Sensibilidad dentinaria después del blanqueamiento dental.” (2019).
- Fernández, Isabel Honrubia, Isabel Bravo Francos, and Raquel Fernández Sevilla. “Hipersensibilidad Dentinaria: Revisión Narrativa.”
- Achachao Almerco, Kelly, and Lidia Yileng Tay Chu Jon. “Terapias para disminuir la sensibilidad por blanqueamiento dental.” Revista Estomatológica Herediana 29.4 (2019): 297-305.