Când și cum se administrează epinefrina?
În articolul de azi, îți vom arăta când și cum se administrează epinefrina.
Epinefrina, numită și adrenalină, este un hormon și un neurotransmițător la care medicii apelează în situații de urgență, atunci când pacientul a făcut stop cardiac. În trecut, acest medicament era folosit pentru tratarea bronhospasmelor și a hipoglicemiei, dar în zilele noastre există medicamente specifice împotriva acestor probleme.
Adrenalina mărește ritmul cardiac, contractă vasele de sânge, dilată căile respiratorii și, atunci când există un pericol, contribuie la apariția reacției de luptă sau fugă. În termeni mai tehnici, aceasta este o catecolamină, adică o monoamină sintetizată în glandele suprarenale. Precursorii săi sunt fenilalanina și tirozina.
Cum se administrează epinefrina?
Epinefrina este inclusă în diverse soluții injectabile. Acest medicament poate fi administrat prin injecții:
- Intramusculare
- Subcutanate
- Intravenoase
- Intracardiace (doar în cazuri grave, în care nu este posibilă administrarea intravenoasă)
Ultimele două metode de administrare menționate trebuie realizate în spital, sub monitorizare cardiacă. Totodată, epinefrina poate fi diluată cu diverse substanțe înainte de injectare:
- Clorură de sodiu 0,9%
- Glucoză 5%
- Glucoză 5% în clorură de sodiu 0,9%
Pentru ca epinefrina să nu devină inactivă din cauza luminii sau oxidării, aceasta trebuie folosită imediat după diluare.
În ceea ce privește dozajul și metoda de administrare, ambii parametri depind de diagnosticul și starea pacientului. Se va recurge la cea mai rapidă metodă de administrare în situații de urgență (de pildă, prin perfuzie sau prin soluție intravenoasă).
Utilizările epinefrinei
După cum poți vedea, epinefrina este o soluție disponibilă într-o mare varietate de concentrații. Se recomandă administrarea acesteia în următoarele situații:
Infarctul miocardic
Pe lângă stopul cardiac, adrenalina este utilă pentru a trata și alte probleme cardiace, cum ar fi aritmiile cauzate de scăderea sau absența debitului cardiac.
Scopul administrării de epinefrină este vasoconstricția și creșterea debitului cardiac. Cu alte cuvinte, adrenalina face ca inima să se contracte și mărește ritmul cardiac pentru a o „reporni”.
Șocul anafilactic
Epinefrina reprezintă și tratamentul de primă linie împotriva șocului anafilactic. Anafilaxia survine în urma unei reacții alergice severe și, în caz de bronhoconstricție, poate cauza moartea. În asemenea situații, cadrele medicale administrează epinefrină deoarece dilată tractul respirator, permițând pacientului să respire.
Administrarea concomitentă cu anestezice locale
Epinefrina este adăugată și în anestezice locale injectabile. Motivul pentru care aceste substanțe sunt combinate este faptul că efectul vasoconstrictor al adrenalinei face posibilă absorbția întârziată, prelungind astfel efectul anestezicului.
Citește și:
Combinația de epinefrină și anestezice poate cauza anumite efecte secundare, care au la bază efectele primei substanțe:
- Teamă/neliniște
- Tahicardie
- Tremurături
Posibilele reacții adverse ale epinefrinei
Folosirea acestei substanțe poate duce la apariția anumitor efecte secundare și complicații, în special când este administrată pe cale intravenoasă sau intracardiacă. Printre posibilele reacții adverse ale epinefrinei se numără:
- Palpitațiile și tremurăturile
- Tahicardia
- Aritmiile cardiace
- Anxietatea și hipertensiunea arterială
- Durerile de cap
- Edemul pulmonar acut
Totodată, epinefrina are mai multe contraindicații, drept pentru care nu se recomandă administrarea ei în orice situație. De pildă, pacienții care iau beta-blocante neselective ar trebui să evite acest medicament. Interacțiunea dintre epinefrină și beta-blocante poate fi foarte periculoasă, cauzând hipertensiune arterială severă sau chiar hemoragii cerebrale.
Ar putea să te intereseze:
Deși multe persoane au impresia că administrarea de epinefrină poate produce insuficiență cardiacă din cauza efectului său vasoconstrictor puternic, această idee este eronată. Arterele coronariene nu au decât un singur tip de receptor care, atunci când ia contact cu adrenalina, nu declanșează vasoconstricția, ci vasodilatarea.
Concluzii
Epinefrina este un medicament care se poate administra prin diferite metode, în funcție de starea pacientului și situația în care se regăsește. În plus, adrenalina constituie un tratament valoros pentru stopul cardiac și reacțiile anafilactice.
De asemenea, ai la dispoziție diverse tipuri de injecții cu epinefrină pe care le poți administra pe cont propriu dacă riști să intri în șoc anafilactic.
Asemenea oricărui alt medicament, nici epinefrina nu este lipsită de reacții adverse. Ține cont de acest aspect înainte de a o utiliza.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Luis Navarro J. C. (2000). Adrenalina (Epinefrina). Revista de Emergencias y Catástrofes.
- Cardona Dahl, V. (2010). Guía de actuación en anafilaxia. Medicina Clínica. https://doi.org/10.1016/j.medcli.2010.10.003
- Ateneo, E. El. (2006). Drogas vasoactivas en el paciente critico. Medicina Intensiva.