Care este relația dintre alimentele reci și sensibilitatea dentară?
A consuma o înghețată sau o băutură cu gheață și a simți o înțepătură la nivel dentar este una dintre cele mai incomode senzații. Alimentele reci declanșează adesea această problemă, pe care o cunoaștem ca sensibilitatea dentară.
Mâncarea și băuturile reci pot deveni o adevărată tortură. Cauzele care provoacă hipersensibilitate dentară sunt variate. Citiți mai departe și aflați care este relația dintre alimentele reci și sensibilitatea dentară!
Sensibilitatea dentară
Hipersensibilitatea dentară este acea durere acută și de scurtă durată care apare la nivelul dinților în prezența anumitor stimuli. Factorii mecanici, cum ar fi periajul, substanțele dulci sau acrișoare și alimentele calde sau reci pot declanșa sensibilitatea dentară.
Pentru a înțelege cum apare sensibilitatea dentară, este necesar să cunoaștem structura elementeleor dentare. Din exterior spre interior, piesele dentare sunt formate din smalțul coroanei și cimentul rădăcinii, dentină și pulpă.
Smalțul este țesutul dur care acoperă și înconjoară coroana dentară. Prin urmare, este zona dintelui care intră în contact cu exteriorul. Este foarte rezistent și, din moment ce nu are terminații nervoase, nu simte durere. Funcția sa principală este de a proteja structurile interne ale dintelui.
Înăuntru este dentina. Această structură dură este mai poroasă decât smalțul. Are mai multe canalicule care o leagă de țesutul pulpar.
În partea interioară a dintelui se află pulpa. Este o regiune de țesut moale care conține vase de sânge, nervi și celule dentare specializate. În această zonă apare durerea de dinți.
În zona rădăcinii dintelui, dentina este acoperită de un țesut dur numit ciment radicular. Acesta, împreună cu fibrele parodontale și osul alveolar, ajută la susținerea și menținerea dinților pe poziție. Cimentul este acoperit de gingie, care îl protejează din exterior.
Sensibilitatea dentară apare atunci când dintele nu este protejat corespunzător. Aceasta înseamnă că există o pierdere a smalțului care îl acoperă sau gingiile că se retrag și există țesut radicular în contact cu exteriorul.
Ce se întâmplă cu dinții când avem sensibilitate dentară?
După cum am menționat deja, dentina este un țesut poros care are canale microscopice care o conectează la țesutul pulpar. În lipsa protecției smalțului, stimulii externi provoacă modificări care se traduc prin durere.
Contactul tubilor dentinari cu stimuli mecanici, chimici sau termici generează mișcări in fluidul din interior. Aceste schimbări stimulează nervii pulpei.
Dacă pulpa trece printr-un proces inflamator, durerea este și mai puternică. Există studii care arată că 30% din populația adultă suferă de acest tip de problemă. Incidența crește până la 40 de ani, boala fiind mai frecventă între 20 și 30 de ani.
Pe măsură ce pacientul îmbătrânește, scăderea hipersensibilității dentare poate avea la bază modificările sclerotice ale tubilor dentinari. Prin reducerea diametrului acestor canalicule dentinare, mișcarea lichidului dentinar este redusă.
Descoperă: Durerile de dinți – 10 remedii naturiste
Care este relația dintre alimentele reci și sensibilitatea dentară?
Dentina expusă nu este pregătită să intre în contact cu presiunea, frecarea, substanțele chimice și schimbările de temperatură care apar în gură. Astfel, consumul de alimente reci poate declanșa sensibilitatea dentară.
Chiar și temperaturile scăzute afectează dinții deteriorați. Cea mai frecventă hipersensibilitate este la frig. Dinții care suferă cel mai mult sunt caninii și premolarii. Lipsa de protecție a dinților poate avea diverse cauze.
Retragerea gingiilor
Gingiile acoperă zona în care rădăcina întâlnește coroana. Însă, anumite situații pot determina țesutul gingival să migreze, expunând zona radiculară a dintelui.
Un periaj dentar foarte agresiv poate duce la retragerea gingiei. Gingivita și boala parodontală sunt și ele cauze ale acestei probleme.
Cariile dentare
Caria dentară este o patologie care poate declanșa sensibilitatea dentară. Este un proces distructiv al țesuturilor dure ale dintelui. Apare ca o consecință a acțiunii acizilor produși de bacteriile din gură la metabolizarea zaharurilor din alimentație.
Pierderea mineralelor din dinte generează expunerea dentinei și sensibilitatea dentară. Pe măsură ce boala progresează fără tratament, simptomatologia dureroasă va fi mai evidentă.
Bruxismul
Bruxismul este un obicei oral disfuncțional și involuntar. Mușchii se contractă, iar dinții se freacă unii de alții. Strângerea și frecarea frecventă a dinților uzează piesele dentare. Zonele de contact pierd o parte din țesutul dentar.
Smalțul se subțiază și dentina este expusă. Sensibilitatea dentară apare ca efect al acestei tulburări.
Eroziunea dentară
Eroziunea dentară este pierderea structurii dintelui ca urmare a unui proces chimic, fără implicarea bacteriilor din gură, așa cum se întâmplă în cazul cariilor. Există mai mulți agenți care pot provoca această pierdere minerală.
Utilizarea excesivă a anumitor produse poate duce la pierderea mineralelor din smalț și la apariția sensibilității dentare. Folosirea pastelor de dinți foarte abrazive și consumul de alimente foarte acide, precum citricele sau oțetul, pot duce la demineralizarea dentară.
Utilizarea produselor abrazive sau acide pentru a îmbunătăți aspectul zâmbetului este, de asemenea, o cauză a acestei tulburări. Remediile la domiciliu prezintă un risc ridicat de sensibilitate. Și procedurile profesionale frecvente pot provoca această problemă.
Inflamația pulpară
Atunci când o piesă dentară suferă anumite leziuni, acestea pot afecta pulpa dentară. Cariile dentare, fracturile, obturațiile vechi cu scurgeri și expunerea la iritanți pot inflama țesutul pulpar. De asemenea, unele tratamente stomatologice, precum pregătirea cariilor pentru reparații, sculptarea dinților pentru coroane și albirea pot provoca inflamații
Dacă în interiorul elementului dentar se declanșează un proces inflamator, sensibilitatea dentară la consumul de alimente reci este unul dintre primele simptome care apar. Procesul este reversibil.
Atunci când dinții prezintă durere la stimuli fierbinți, care persistă în timp, procesul pulpar este considerat ireversibil.
Sensibilitatea dentară la alimentele reci poate fi prevenită
Sensibilitatea dentară la alimentele reci poate fi evitată. Îngrijirea integrității dinților și a sănătății gingiilor este esențială pentru a preveni durerea.
Iată câteva practici simple care te pot ajuta să previi hipersensibilitatea dinților:
- Menține o igienă orală adecvată: periajul corect al dinților previne apariția cariilor și inflamația gingiilor. Fă-ți timp pentru a efectua această sarcină cu blândețe și precizie, pentru a nu deteriora țesuturile bucale.
- Folosește periuțe de dinți cu peri moi sau foarte moi: evită traumatizarea și uzura țesuturilor bucale.
- Alege paste de dinți care nu sunt foarte abrazive: care conțin fluor și nu uzează dinții.
- Folosește apă de gură cu fluor sau pentru dinții sensibili.
- Folosește ața dentară o dată pe zi: efectuează mișcările ușor pentru a curăța zona dintre dinți și pentru a evita inflamația gingivală.
- Consumă cu moderație alimente și băuturi acide, dulci, carbogazoase și foarte calde sau foarte reci.
- Mergi regulat la medicul dentist: pentru a detecta la timp orice problemă și pentru a-ți menține gura sănătoasă.
Importanta vizitei la dentist
Vizitele frecvente la medicul stomatolog ne permit să ne menținem cavitatea bucală sănătoasă și să prevenim probleme precum sensibilitatea dentară. În cazul în care apare o afecțiune, tratează-o rapid pentru a evita simptomele enervante.
Ideal este să mergi la stomatolog la fiecare 6 luni sau așa cum îți recomandă acesta. Sensibilitate dentară atunci când mănânci alimente reci este un indiciu că ceva nu este în regulă. Tratamentul în timp util poate preveni daunele sau complicațiile suplimentare în viitor.
Dinții uzați, gingiile umflate sau în retragere sau cariile sunt situații care trebuie rezolvate cât mai curând posibil. Tratamentul precoce împiedică procesul să avanseze și elimină nevoia de a aplica terapii invazive, incomode și costisitoare.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Figueroa Gordon, M., & Gil, M. D. L. A. (2013). Organo dentino-pulpar. Sensibilidad dentinaria.
- Tortolini, P. (2003). Sensibilidad dentaria. Avances en Odontoestomatología, 19(5), 233-237.
- Ruiz, L. A. R., & Andrés del Ángel, E. (2008). Estimación de la edad con base en la medición de la transparencia de la dentina radicular en dientes permanentes. Revista de la Asociación Dental Mexicana, 65(4), 195-199.
- Villavicencio, J. J., & Xaus, G. (2010). Diagnóstico y tratamiento de la hipersensibilidad dentinaria. Revista Dental de Chile, 101(3), 17-25.
- Bonilla Merino, L. R. (2018). Manifestaciones clínicas asociadas al bruxismo (Bachelor’s thesis, Universidad de Guayaquil. Facultad Piloto de Odontología).
- Longridge, N. N., & Youngson, C. C. (2019). Dental pain: dentine sensitivity, hypersensitivity and cracked tooth syndrome. Primary dental journal, 8(1), 44-51.
- Medina, A. (2009). Hipersensibilidad dentinal: Una revisión de su etiología, patogénesis y tratamiento. Avances en Odontoestomatología, 25(3), 137-146.
- Romero Amaro, I. M., Escalona, L., & Acevedo, A. M. (2009). Teorías y factores etiológicos involucrados en la hipersensibilidad dentinaria. Acta odontol. venez, 260-269.
- Bamise, C. T., Kolawole, K. A., Oloyede, E. O., & Esan, T. A. (2010). Tooth sensitivity experience among residential university students. International journal of dental hygiene, 8(2), 95-100.
- Valladarez Olvera, E. N. (2021). Sensibilidad dental post-tratamiento aclarante: revisión sistemática.