Care sunt bacteriile care produc carii?
Bacteriile care produc carii sunt microorganisme care se organizează într-un biofilm numit placă dentară. În practică, aceasta apare ca o pată albă pe dinți și, pe măsură ce caria progresează, se formează o cavitate, dentina fiind complet expusă.
Acest proces include mai multe etape în care bacteriile care produc carii variază: în fiecare fază predomină un anumit tip de bacterie. În general, bacteriile Streptococcus mutans sunt prezente la începutul procesului, în timp ce Lactobacillus și Bifidobacterium predomină în stadiile avansate.
Deși toată lumea are microorganisme în gură, bacteriile care cauzează cariile nu sunt prezente la persoanele sănătoase. La cei care au dinții în stare perfectă, predomină specia Streptococcus sanguinis.
Descoperă mai mult:
Cariile
O carie reprezintă distrugerea țesuturilor dentare de către acizii produși de bacteriile grupate în placa dentară. Placa este un film format pe dinți de bacteriile care cauzează cariile.
Există mai multe tipuri de carii:
- Coroană: Aceasta este cea mai comună formă și apare pe suprafețele folosite la mestecat. Apare atât la copii, cât și la adulți.
- Interdentale sau interproximale: Acesta este genul care apare în spațiile dintre dinți și nu este ușor de detectat.
- Rădăcină: Aceasta apare la adulți, în special la vârstnici din cauza retragerii gingiei. Aceasta expune rădăcina dintelui, care nu are smalț și poate fi afectată mai ușor.
- Recurente sau secundare: Acestea sunt cele care apar lângă umpluturi, plombe sau coroane pe care stomatologii le-au plasat pentru a trata alte carii.
Care sunt bacteriile care produc carii?
Bacteriile speciei Streptococcus mutans sunt cele mai numeroase în placa dentară, cu o incidență ridicată în apariția cariilor. Acest tip de bacterii este gram pozitiv, anaerob facultativ și sferic. Aparține grupului de bacterii lactice și se dezvoltă în medii cu pH scăzut.
Aceste bacterii se transmit de la persoană la persoană și aderă la dinți și gingii, formând placa. Adesea, în cariile profunde, acestea sunt însoțite de bacterii precum S. salivarius, S. parasanguinis și S. constellatus. Poți evita răspândirea lor adoptând obiceiuri corecte de igienă dentară.
În cazul anumitor carii, S. mutans nu este prezent, dar S. sobrinus, S. oralis și S. salivarius sunt. Atunci când caria este deja formată, prezența diferitelor tipuri de Lactobacillus este adesea întâlnită, cu o predominanță a L. gasseri și L. ultunensis.
Citește mai mult:
Alte bacterii relevante
Alte bacterii care cauzează cariile sunt Actinomyces, care sunt prezente mai ales în cazul cariilor radiculare. Cu toate acestea, rolul lor în apariția și progresia afecțiunii nu este clar. Această bacterie este una dintre primele care colonizează gura copiilor.
Bifidobacteriile sunt bacili anaerobi care se grupează sub formă de ramuri. Sunt prezente, de obicei, în tractul intestinal sănătos. B. dentium, S. inopinata (B. inopinatum) și P. denticolens (B. denticolens) au fost descoperite în mai multe cazuri, apărând atunci când caria este deja avansată.
Prevotella este un alt bacil anaerob, unul dintre cei mai frecvenți în cavitatea bucală. A fost asociat cu boli parodontale și infecții endodontice, dar rolul pe care îl joacă în apariția cariilor nu este clar. În plus, Veillonella este o altă bacterie des întâlnită în gurile sănătoase.
Cum să lupți împotriva bacteriilor care cauzează cariile?
Există mai mulți factori care favorizează dezvoltarea bacteriilor care produc cariile. Primul este consumul excesiv de alimente bogate în carbohidrați, cum ar fi băuturile cu zahăr, dulciurile și produsele de patiserie. Cu cât mănânci mai mult, cu atât este mai mare riscul dezvoltării cariilor.
Alimentele bogate în amidon, cum ar fi cartofii sau pâinea, promovează și ele dezvoltarea cariilor. Modul în care le consumi poate influența formarea cariilor. Este mai bine să consumi aceste produse la o singură masă și să nu servești porții mici în timp. De asemenea, este important să știi cum să le combini.
O bună igienă orală este esențială. Îți recomandăm să îți speli dinții la o oră după fiecare masă. De asemenea, utilizează ață dentară, apă de gură cu fluor și, bineînțeles, mergi la medicul stomatolog de două ori pe an.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Gamboa, F., Acuña, B. H., & Martínez, M. C. (2004). Control microbiológico sobre Streptococcus mutans y su acción acidogénica. Universitas scientiarum, 9(Es2), 45-55.
- Pérez Quiñones, J. A., Duque de Estrada Riverón, J., & Hidalgo Gato-Fuentes, I. (2007). Asociación del Estreptococos mutans y lactobacilos con la caries dental en niños. Revista Cubana de Estomatología, 44(4), 0-0.
- Portilla Robertson, J., Pinzón Tofiño, M. E., Huerta Leyva, E. R., & Obregón Parlange, A. (2010). Conceptos actuales e investigaciones futuras en el tratamiento de la caries dental y control de la placa bacteriana. Revista odontológica mexicana, 14(4), 218-225.