Ce bacterii există în gură?

11 Octombrie, 2020
Există o cantitate și o varietate mare de bacterii în gură. Majoritatea acestor bacterii sunt combătute de enzimele din salivă, dar există multe care supraviețuiesc și trăiesc în diferite zone, provocând uneori probleme de sănătate.

Ce bacterii există în gură? S-a demonstrat faptul că există aproximativ 100 de milioane de bacterii în fiecare milimetru de salivă. Acestea fac parte din mai mult de 600 de specii de bacterii! În realitate, gura are condițiile perfecte pentru ca un număr infinit de microorganisme să se refugieze la nivelul acesteia.

Multe bacterii din gura ta nu supraviețuiesc mult timp. O mare parte dintre acestea sunt atacate de enzimele din salivă, în timp ce o altă parte ajung în sistemul digestiv, unde sunt distruse rapid.

Acestea fiind spuse, ar trebui să menționăm și un grup de bacterii care reușește să supraviețuiască și ajunge să trăiască în gură. Atunci când se întâmplă acest lucru, pot apărea probleme precum cariile sau alte boli. Cel mai bun mod de a lupta împotriva bacteriilor din gură este o igienă orală corectă.

Ce bacterii există în gură?

Gura are mai multe suprafețe și fiecare dintre ele este acoperită de multe bacterii. Unele bacterii din gură influențează dezvoltarea unor boli precum cariile sau parodontita. Ambele sunt factori de risc pentru apariția altor afecțiuni mai grave, cum ar fi diabetul zaharat și bolile cardiovasculare.

Compoziția și concentrația bacteriilor din gură depind de mai mulți factori:

  • Disponibilitatea nutrienților
  • Temperatura
  • Concentrația de oxigen
  • Caracteristicile anatomice
  • Expunerea la factori imunologici

Bacteriile din gură, împreună cu alte microorganisme, sunt cunoscute sub numele de microbiota orală. Această populație nu este fixă, ci se schimbă constant, chiar și din cauza unor factori la fel de simpli precum căscatul, sărutul sau consumul anumitor alimente.

În general, bacteriile aerobe și anaerobe domină gura, atât cele gram-pozitive, cât și cele gram-negative. Dintre acestea, se remarcă genurile Lactobacillus, Actinobacillus, Staphylococcus și Streptococcus.

Vom analiza în detaliu aceste bacterii mai jos.

Femeie care știe ce bacterii există în gură
O bună igienă orală este un factor fundamental pentru prevenirea cariilor și a parodontitei.

Saliva și bacteriile

În salivă, există coci gram-pozitivi anaerobi, care reprezintă aproximativ 44% din populația bacteriană. Aceștia sunt urmați de coci gram-negativi anaerobi, care reprezintă aproximativ 15% din populația bacteriană. Bacilii anaerobi gram-pozitivi reprezintă un procent similar.

Factori precum pierderea dinților și boli precum gingivita, alveolita sau parodontita pot provoca modificări ale microbiotei salivei. Fumatul și igiena insuficientă pot afecta, de asemenea, colonia de bacterii de la nivel bucal.

Citește și:

Bacteriile prezente pe bani

Mucoasa bucală

La nivelul mucoasei bucale, următoarele tipuri de bacterii sunt cele mai frecvente:

  • Firmicutes – în principal cele din genurile Streptococcus și Veillonellas
  • Proteobacterii – în special Neisseria
  • Bacteroides – Prevotella
  • Actinobacterii – Micrococcineae

O igienă corectă a mucoasei bucale poate preveni înmulțirea bacteriilor. Conform mai multor studii, bacteriile din mucoasa bucală pot fi implicate în unele tipuri de cancer.

Bacteriile de pe dinți

Dacă dinții nu au carii, cele mai frecvente bacterii prezente pe suprafața lor sunt:

  • Campylobacter
  • Granulicatella
  • Kingella
  • Leptotricia
  • Streptococ – în special Streptococ sanguinis

Și următoarele bacterii sunt prezente, în special la adulți: Haemophilus parainfluenza, Gemella haemolysans, Slackia exigua și speciile Rothia.

Per total, dinții sunt suprafețe care promovează formarea biofilmelor. Aceste biofilme pot face lucruri diferite în baza mai multor factori. Unele bacterii, precum Streptococcus mutans, Actinomyces și Lactobacillus influențează formarea cariilor și a parodontitei.

Verificarea dinților la stomatolog
Vizitele frecvente la medicul dentist sunt utile pentru a identifica prezența agenților patogeni bacterieni în gură.

Gingiile și bacteriile

Pe gingii se poate forma un biofilm care determină apariția unor boli precum gingivita. Dacă gingiile sunt sănătoase, cele mai frecvente microorganisme prezente la nivelul lor sunt proteobacteriile. De obicei, acestea includ gammaproteobacteriile din genul Acinetobacter, Haemophilus și Moraxella. Cu toate acestea, atunci când ai o problemă de sănătate, în gură apar și Streptococcus, Granulicatella și Gemella.

De asemenea, pe suprafața biofilmului de pe gingii pot exista Treponema denticola, Porphyromonas gingivalis și Tannerella forsythia. În plus, pot exista viruși și, uneori, microorganisme precum ciupercile. Cu toate acestea, bolile gurii modifică bacteriile care se găsesc în cavitatea bucală.

Bacteriile de pe limbă

Biofilmul care se formează pe limbă este, de asemenea, dinamic și găzduiește multe dintre bacteriile din gură. Per total, aproximativ 45% sunt coci gram-pozitivi anaerobi. Aceștia includ Streptococcus salivarius, urmat de Streptococcus mitis, streptococi din grupul Milleri și Streptococcus mucilaginosus.

În plus, pe limbă există și coci anaerobi gram-negativi și bacili anaerobi gram-pozitivi. De asemenea, ar putea exista și un procent mai mic de specii diverse din genurile Lactobacillus, Neisseria, Fusobacterium și Haemophilus.

În partea de sus a limbii persoanelor cu halitoză, vom întâlni Fusobacterium nucleatum, Porphyromonas gingivalis și Tannerella forsythia.

Citește mai mult:

Diferențele dintre viruși și bacterii

Cum să previi principalele bacterii care există în gură

Igiena orală este cheia pentru prevenirea microorganismelor patogene care pot afecta gura. De asemenea, vizitele regulate la dentist îți permit să identifici factorii de risc și bolile, permițându-ți să te tratezi la timp.

Dacă ai întrebări sau dacă a trecut mult timp de când ți-ai verificat ultima dată gura, mergi la medic!

  • Cruz Quintana, S. M., Díaz Sjostrom, P., Arias Socarrás, D., & Mazón Baldeón, G. M. (2017). Microbiota de los ecosistemas de la cavidad bucal. Revista Cubana de Estomatología, 54(1), 84-99.
  • Ortega Fernández, Omar. Estudio de la microbiota oral y de las complicaciones respiratorias de la disfagia orofaríngea: fisiopatología, diagnóstico y tratamiento de los factores de riesgo de la disfagia orofaríngea y la neumonía aspirativa en pacientes de edad avanzada. Universitat Autònoma de Barcelona,, 2016.
  • Cruz, Miguel, et al. “Factores de riesgo de cáncer bucal.” Revista Cubana de Estomatología 53.3 (2016): 128-145.