Ce este colectivismul?

Colectivismul este o poziție filozofică ce apără superioritatea colectivului asupra individului. Prin urmare, susține că binele public este mai presus de cel personal.

Astfel, justifică instituirea unor regimuri de înaltă intervenție guvernamentală, în care drepturile individuale au o importanță redusă. Prin urmare, din perspectivă politică și economică, colectivismul poate fi definit ca acea doctrină care spune că bunurile și mijloacele de producție trebuie să fie deținute de stat sau de comunitate.

Ce este colectivismul și ce caracteristici are?

Pentru a înțelege mai bine această perspectivă, mai jos vă prezentăm principalele sale caracteristici. Acestea sunt cele mai importante.

Superioritatea colectivului

Colectivismul va pune întotdeauna interesele colective deasupra interesului personal al fiecărui individ. Dintre două grupuri de mărimi diferite, cel care are cel mai mare număr de persoane va fi considerat superior celuilalt.

Prin urmare, în discursul colectivist este prezent sacrificiul individului, întrucât colectivul este considerat superior din punct de vedere moral.

Limbaj care face aluzie la un conglomerat de oameni

În limbajul colectivist, găsim o serie de cuvinte care fac aluzie la grupuri de oameni, cum ar fi societate, națiune, comunitate, fraternitate, camaraderie, breaslă, corporație, clasă socială, printre altele similare.

Folosirea frecventă a acestor cuvinte și a derivatelor lor reprezintă un indicator de încredere pentru mentalitatea colectivistă, mai ales în discursurile politice sau organizaționale.

Citiți și: Cele 8 procese psihologice de bază și caracteristicile lor

Prezența în mai multe de ideologii

Colectivismul este o categorie generică care, la rândul său, include o varietate de perspective și ideologii. Toate împărtășesc exaltarea colectivului.

Unele dintre aceste poziții sunt următoarele:

• Socialism
• Comunism
• Naţionalism
• Corporatism
• Fascism

Puterea centrală

Pentru ca acest concept să funcționeze, are nevoie de o entitate puternică, care să aibă capacitatea de a reprezenta comunitatea și de a acționa în numele acesteia. Pentru aceasta, trebuie să poată impune măsuri care să sacrifice grupul cel mai mic în favoarea celui mai mare.

Unele politici colectiviste presupun intervenții, cum ar fi controlul prețurilor în apărarea majorității, prejudecățile legale în favoarea sindicatelor, proprietatea de stat pentru binele societății și cenzura mass-media pentru a preveni răspândirea ideilor care pot perturba armonia.

Acest lucru aduce cu sine riscul ca entitățile puternice să profite de poziția lor pentru a acționa în beneficiul personal, așa cum se întâmplă în regimurile totalitare.

Diviziunea socială

O altă trăsătură caracteristică a colectivismului este tendinţa de a face distincţie între clasele sociale. Pentru a face acest lucru, colectivismul recurge adesea la clasificări duale, precum sărac – bogat, proletar – burghez, deposedat – proprietar, etc.

Opusul individualismului

Individualismul este acea doctrină socială, politică și economică care apără nevoile și bunăstarea individuale mai presus de cele ale grupului sau comunității. În plus, promovează independența și autosuficiența.

În culturile individualiste, deciziile, realizările, scopurile și dorințele sunt adesea definite ca fiind personale, mai degrabă decât colective. Prin urmare, oamenii care alcătuiesc acest tip de cultură consideră ca fiind o prioritate prestigiul social, succesul, dominația și bogăția personală.

În culturile colectiviste, oamenii tind să se definească pe baza legăturilor lor din cadrul grupului. Cu alte cuvinte, există un interes mai mare pentru bunăstarea celorlalți, preocupare pentru dreptatea socială și angajamentul față de tradiții.

Citiți și: Ce este și de ce simțim ură?

De ce este colectivismul criticat?

Ca orice poziție filozofică, colectivismul are apărătorii și criticii săi. Una dintre cele mai mari critici este îndreptată către valoarea sau demnitatea individului, definită în ceea ce privește modul în care acesta contribuie la societate.

De exemplu, o persoană va fi considerată superioară dacă aparține unui sindicat. Dar același subiect își va pierde demnitatea dacă va părăsi acest grup și va deveni antreprenor.

Colectivismul a fost puternic criticat pentru tendința sa de a stabili sisteme autoritare care încalcă libertățile și drepturile omului. În acest caz, cele mai afectate sunt acele grupuri minoritare sau indivizi care nu împărtășesc idealurile marelui colectiv.

Poziția colectivistă a fost remarcată și pentru că acționează împotriva inițiativei și realizării personale. Acestea ar trebui puse deoparte dacă nu sunt compatibile cu colectivul.

Importanța drepturilor omului

În colectivism există și idei bune, cum ar fi noțiunile de solidaritate, justiție socială și egalitate între membrii grupului. Totuși, nu trebuie să uităm că fiecare persoană are drepturi și în niciun caz nu trebuie încălcate!