Ce este memoria procedurală și ce importanță are?

Datorită memoriei procedurale, putem efectua acțiuni zilnice în mod automat, fără a ne opri să ne gândim la ele. Să vedem în ce constă!

Mersul pe jos, mersul pe bicicletă, condusul, legarea pantofilor, spălatul pe dinți… sunt multe acțiuni pe care le facem în mod inconștient în fiecare zi și a căror înregistrare este foarte bine păstrată în memoria procedurală.

De fapt, ne permite să ducem la îndeplinire un număr nesfârșit de obiceiuri zilnice fără să ne oprim să ne gândim la ele, ceea ce facilitează foarte mult execuția. De aici și importanța sa. Este prima amintire care apare la sugari și ultima care dispare la vârstnici. În ce constă? Cum se formează? Vom detalia totul mai jos.

Ce este memoria procedurală?

Cunoscută și sub denumirea de „memorie instrumentală”, este cea care stochează toate informațiile legate de proceduri sau strategii care ne permit să interacționăm cu mediul. Păstrează memoria modului în care se fac lucrurile și cum sunt folosite obiectele.

Este un tip de memorie implicită pe termen lung, care se formează inconștient și care poate fi recuperată fără efort. De exemplu, atunci când ne spălăm pe dinți sau când mergem, nu ne oprim să ne gândim la pașii implicați.

Persoanele cu memorie procedurală bine dezvoltată se adaptează adesea la noile activități fără probleme. Pierderea acesteia face dificilă desfășurarea activităților zilnice precum îmbrăcatul sau spălatul.

Cum se formează memoria procedurală?

Memoria procedurală începe să se formeze din momentul în care ne naștem, pe măsură ce învățăm să mergem, să vorbim sau să mâncăm. În acest caz, abilitățile sunt repetate constant până când sunt realizate automat.

La nivelul creierului, amintirile procedurale se formează atunci când se stabilesc conexiuni între sinapse, spații de la capătul unui neuron care permit trecerea semnalelor. Cu cât o acțiune este efectuată mai des, cu atât semnalele sunt trimise mai intens prin aceleași sinapse.

În timp, aceste căi sinaptice devin mai puternice, iar acțiunile devin inconștiente și automate. Din acest motiv, ne este greu să punctăm când am învățat să le facem.

Atunci când comportamentul se schimbă datorită antrenamentului, putem afirma că am dobândit cunoștințe procedurale. Trebuie să ținem cont de faptul că practicarea în sine nu garantează dobândirea deprinderii.

Structurile cerebrale implicate

Există structuri în creier care controlează învățarea inițială a amintirilor procedurale, învățarea lor târzie și automatizarea lor.

În acest caz, grupul de structuri subcorticale, numit ganglioni bazali (care include componente precum striatul), este implicat în învățarea procedurală. Cu toate acestea, sunt implicate și alte zone, cum ar fi cortexul cerebral și cerebelul.

De exemplu, modificări ale cortexului motor au fost observate atunci când sunt învățate noi abilități motorii. În acest sens, experții sugerează că sistemul cerebral specific implicat în memoria procedurală depinde de tipul specific de învățare procedurală.

Exemple de memorie procedurală

Oamenii folosesc memoria procedurală în următoarele acțiuni:

• Cântă la un instrument muzical.
• Conduc o mașină.
• Înoată.
• Merg pe jos.
• Scriu la tastatură.
• Fac sport.
• Merg cu bicicleta.
• Urcă scări.

Cum se îmbunătățește memoria procedurală?

Pentru a facilita consolidarea amintirilor procedurale, avem nevoie de antrenament constant și obiceiuri sănătoase, cum ar fi o alimentație echilibrată și o odihnă bună.

În acest sens, cercetările sugerează că somnul ajută la consolidarea învățării abilităților motorii. Somnul REM ajută la formarea noilor amintiri.

Executarea unor exerciții specifice poate îmbunătăți memoria procedurală. În acest caz, ar trebui să ne concentrăm în mod ideal pe evocarea procedurală, cum ar fi:

• Amintiți-vă o rețetă și efectuați acțiunile în succesiune.
• Evocați un cântec și cântați-l la un instrument muzical.
• Amintiți-vă un joc și parcurgeți toate acțiunile care ajută la executarea lui corectă.

Aceste exerciții sunt recomandate persoanelor care au fost afectate de tulburări neurologice sau boli care le împiedică să aibă o memorie procedurală puternică: de exemplu, persoanele cu Alzheimer sau cele care au suferit de asfixiere perinatală.

Memoria procedurală vs. memoria declarativă

Amintirile declarative sunt cele pe care ni le amintim în mod intenționat și care necesită un efort conștient pentru a le aduce în memorie. Câteva exemple includ amintirea informațiilor pentru un test sau adresa de acasă.

În schimb, amintirile procedurale sunt cele care sunt recuperate fără efort. Le putem dobândi chiar și inconștient, ca atunci când învățăm versurile unui cântec involuntar.