6 tipuri de memorie la oameni

Deși cea mai cunoscută clasificare este memoria pe termen scurt și pe termen lung, există diferite tipuri de memorie. Fiecare ne permite să stocăm sau să accesăm diferite amintiri.
6 tipuri de memorie la oameni

Ultima actualizare: 05 Octombrie, 2021

Ne amintim mersul la piață cu bunica, mergem cu bicicleta după ce nu am făcut-o ani de zile, urcăm în mașină în fiecare dimineață și o conducem fără probleme, fără a fi nevoie să analizăm mereu fiecare mișcare… În spatele fiecărei acțiuni este memoria. Știați că există mai multe tipuri de memorie?

Ce este memoria?

Când ne referim la memorie, nu vorbim despre un anumit organ, ci despre diverse structuri cerebrale care intervin în procese complexe ce ne permit să înregistram, să stocăm și să accesăm diferite tipuri de informații.

Deși sunt implicate circuite neuronale complexe, în termeni generali, memoria se desfășoară după cum urmează:

  • O primă fază de codificare. Aici se face o primă lectură a informațiilor care vor fi stocate ulterior. Concentrarea, atenția și motivația sunt aspecte cheie în selectarea a ceea ce va fi stocat.
  • Stocarea este a doua fază și se referă la păstrarea informațiilor.
  • O a treia fază este cea a recuperării, care se referă la posibilitatea de a accesa aceste informații atunci când avem nevoie de ele.
Bărbat care folosește mai multe tipuri de memorie

Tipuri de memorie și caracteristicile acestora

Există diferite criterii pentru clasificarea memoriei. Printre cele mai frecvente se numără temporalitatea, formatul informațiilor pe care le găzduiește și tipul de informații stocate.

În ceea ce privește temporalitatea, vorbim despre două tipuri de memorie: pe termen scurt și lung. Dar, în cadrul acesteia din urmă, am putea folosi și un alt criteriu, așa cum vom vedea mai jos.

1. Memoria pe termen scurt

Această memorie are o capacitate limitată. În general, putem memora maxim 7 articole simultan.

De asemenea, timpul de păstrare a informațiilor este scurt, de maxim 20 de secunde. Atenția și concentrarea sunt esențiale. Dacă suntem distrași, capacitatea de memorie pe termen scurt este redusă.

Memoria de lucru intră în această categorie. Aceasta implică gestionarea și organizarea informațiilor pentru a atinge un obiectiv specific.

2. Memoria pe termen lung

Memoria pe termen lung este mai stabilă și mai durabilă. A fost propusă o subclasificare, în care găsim tipul declarativ și cel procedural.

3. Memoria declarativă

Ca parte a memoriei pe termen lung, se referă la conținutul a ceea ce este stocat. Memoria episodică ne permite să ne amintim evenimente specifice legate de propriul trecut și un anumit moment și loc. Conține evenimente pe care le identificăm ca fiind personale.

Memoria semantică ne permite să ne amintim lucruri generale și este legată de înțelegerea noastră despre lume. Semnificația conceptelor și vocabularului sunt, de asemenea, parte a memoriei semantice.

4. Memoria procedurală

Această parte a memoriei pe termen lung include instrucțiuni. Vă permite să preluați informații despre abilitățile motorii. În acest caz, atunci când informațiile sunt consolidate, acestea apar automat, parcă prin inerție. Nu este nevoie să treceți peste procedură.

5. Memoria senzorială

În ceea ce privește formatul informațional , memoria senzorială este cea care înregistrează sau stochează informații furnizate de simțuri. Ne amintim mirosul tortului bunicii sau atingerea moale a animalului nostru de companie, de exemplu.

6. Memoria verbală

Memoria verbală se referă la informațiile stocate sub formă de cuvinte, fie că sunt scrise sau verbale.

Sfaturi pentru îmbunătățirea memoriei

Memoria trebuie îngrijită și păstrată activă. În acest sens, este important să se țină cont de faptul că atât în întreținerea sa, cât și în învățare, oamenii trebuie să aibă un rol activ.

În continuare, vă oferim o serie de recomandări pentru a antrena diferite tipuri de memorie :

  • Odihnă bună: În timpul somnului se desfășoară diferite procese care implică stocarea amintirilor și învățarea, precum și selectarea informațiilor care trebuie eliminate.
  • Stare emoțională: De exemplu, dacă suntem foarte anxioși, ne va fi greu să fim atenți la o conversație sau să ne conectăm cu un anumit eveniment.
  • Reducerea numărului de surse de stimulare: Dacă dorim să păstrăm anumite informații, cel mai bine este să încercăm să le captăm în detaliu, concentrându-ne pe ele. În acest caz, este mai bine să evitați să folosiți televizorul, telefonul mobil, etc.
  • Joacă: Există diferite jocuri care vă permit să consolidați memoria, combinând diferite acțiuni precum asocierea cuvintelor, întrebărilor și răspunsurilor pentru a vă aminti evenimente sau date.
  • Dietă: Buna funcționare a memoriei este legată de dietă. Prin urmare, tipul de dietă este o variabilă de luat în considerare. Este recomandat să includeți pește, ouă, legume cu frunze verzi și alimente cu omega 3 în alimentația zilnică.
Creier puternic cu memorie bună
Diferite practici zilnice sunt capabile să stimuleze memoria.

Tipurile de memorie: concluzie

Dincolo de diferitele clasificări existente, există două lucruri practice care ne pot ajuta să îmbunătățim memoria. Unul dintre ele are legătură cu tipul de memorie sau metoda care funcționează pentru a ne aminti informațiile. Există oameni care își amintesc mai bine prin memoria vizuală, în timp ce alții își amintesc sunetele.

Pe de altă parte, este convenabil să identificăm de unde provin defecțiunile de memorie. În general, cauzele au legătură cu neatenția, motivația, starea emoțională, leziunile cerebrale, interferențele și suprapunerea memoriei.

Cunoscându-ne, ne putem consolida memoria prin exerciții specifice.

S-ar putea să te intereseze...
Memoria semantică: ce este și cum să o îmbunătățim
Doza de Sănătate
Citește pe Doza de Sănătate
Memoria semantică: ce este și cum să o îmbunătățim

Memoria semantică este o piramidă de concepte care sunt la dispoziția noastră pentru a înțelege lumea. Se ocupă cu crearea de asocieri.



  • Aguado-Aguilar, L. (2001). Aprendizaje y memoria. Revista de neurología32(4), 373-381.
  • Morgado Bernal, I. (2005). Psicobiología del aprendizaje y la memoria. Cic: cuadernos de información y comunicación, (10), 221-233.