Ce este sindromul vibrațiilor fantomă și cum poate fi prevenit?
Sindromul vibrațiilor fantomă poate fi considerat o altă consecință a utilizării excesive a tehnologiilor – în acest caz, este vorba de telefoanele mobile. Poate ți s-a întâmplat și ție: crezi că telefonul mobil îți vibrează în buzunar sau în geantă, îl verifici, dar nu ai nicio notificare.
Acest sindrom are de-a face cu modul în care creierul reacționează la stimulii pe care îi percepi sau crezi că îi percepi. Unii specialiști consideră că poate fi legat de anumite tulburări. Mai jos, vom discuta despre cauze, metode de prevenție și soluții pentru sindromul vibrațiilor fantomă.
Predispoziții perceptive
Indiferent dacă există un stimul sau nu, există mai multe posibilități:
- Stimulul este prezentat, simțurile îl percep, creierul îl prelucrează.
- Există un stimul, dar nu este perceput.
- Nu există stimul, nu există percepție.
- Nu există nici un stimul, dar creierul crede că este acolo.
Ultima situație este legată de așa-numitele „predispoziții perceptive”, un concept care a fost definit pentru a înțelege procesul de dobândire și dezvoltare a limbajului la copii. Studiile pe această temă indică faptul că oamenii se nasc cu capacitatea de a distinge sunetele limbii, care apoi sunt învățate sau nu, în funcție de utilizarea lor în mediu.
Așa cum avem capacitatea de a face acest lucru, nu avem capacitatea de a recunoaște dacă o plantă este comestibilă după miros, de exemplu. În general, cu cât suntem mai predispuși la un stimul, cu atât avem mai multe șanse să-l percepem.
Se poate întâmpla chiar și atunci când stimulul nu este prezent. Chiar și în absența acestuia, receptorii senzoriali sunt activați. În mare măsură, percepția nu are loc în simțuri, ci în creier.
Toate acestea explică ce se întâmplă în cazul sindromului vibrațiilor fantomă. De asemenea, ne permite să înțelegem de ce oamenii nu au experimentat fenomenul despre care vorbim înainte de apariția telefoanelor mobile.
Citește mai mult: Telefonul mobil – dormi lângă el?
Ce este sindromul vibrațiilor fantomă?
Sindromul vibrațiilor fantomă apare atunci când simțim că telefonul a vibrat la primirea unei notificări, deși acest lucru nu s-a întâmplat. Ni se întâmplă pentru că suntem utilizatori de telefonie mobilă, pentru că avem un telefon și pentru că acesta este în contact cu corpul. Am perceput stimulul (vibrația) de multe ori, iar creierul îl asociază cu o anumită notificare.
Vibrația fantomă poate apărea oricând, dar șansele cresc atunci când așteptăm un apel sau un mesaj important și suntem foarte atenți, verificând telefonul periodic.
Conform cercetărilor, o mare majoritate a utilizatorilor de telefoane mobile experimentează vibrațiile fantomă. Aproape 90% au declarat că simt o vibrație fantomă la două săptămâni sau chiar mai des.
Acesta este un alt semn al dependenței de tehnologie. Deși nu este considerat o patologie sau o tulburare de comportament, poate fi legat de trăsături obsesive sau anxietate.
Cauzele sindromului vibrațiilor fantomă
Pot exista mai multe cauze ce explică apariția sindromului vibrațiilor fantomă. Am menționat deja una dintre ele: contactul excesiv sau dependența de tehnologie, care ne stimulează în exces.
Acest fenomen poate fi legat și de o componentă emoțională a utilizatorului. De exemplu, poate apărea mai des în situații de stres, angoasă sau anxietate anticipativă, în așteptarea unui apel important. Asemenea situații ne pot pune într-o stare de hipervigilență, asemănătoare cu cea a unui soldat care crede că percepe permanent semne ale inamicului sau a unei persoane care a fost victima unei infracțiuni și se sperie când aude zgomotul unei uși care se deschide.
De asemenea, acest sindrom apare atunci când trecem printr-o perioadă dificilă și avem senzația de vulnerabilitate (de exemplu, o despărțire). Căutăm în mod constant să evadăm sau să ne refugiem în telefon.
Există studii în care s-a observat faptul că notificările pot activa neurotransmițători precum dopamina, motiv pentru care acestea sunt legate de o dinamică a plăcerii sau a respingerii. Sindromul vibrațiilor fantomă este o formă de anticipare a unei dorințe.
Posibile complicații
Deși acest sindrom nu este o patologie, poate fi asociat cu anumite probleme, cum ar fi dependența de utilizarea telefoanelor mobile și instabilitatea emoțională, după cum s-a constatat în acest studiu.
De asemenea, cercetările efectuate în Taiwan au relevat faptul că acest fenomen apare mai des la angajații epuizați, așa că poate fi un semn de stres sau sindrom de burnout.
Un studiu realizat în India în 2017 a arătat faptul că sindromul vibrațiilor fantomă poate genera modificări psihologice sau neurologice, ce pot duce la anxietate, depresie și alte tulburări afective.
În alte cercetări, s-a arătat faptul că afectează calitatea somnului. De fapt, mai mult de jumătate dintre subiecți au susținut că s-au trezit noaptea crezând că telefonul vibrează.
Cum să previi sindromul de vibrație fantomă
Deoarece este un fenomen în curs de dezvoltare, care este strâns legat de stilul de viață, modificările obiceiurilor pot ajuta la gestionarea problemei și la evitarea complicațiilor.
Ia considerare următoarele recomandări:
- Ține telefonul cu sonorul pornit, nu pe vibrații.
- Oprește notificările rețelelor de socializare, lăsând doar notificările de apel.
- Folosește mai puțin telefonul mobil.
- Activează modul Do Not Disturb când dormi sau mănânci.
Când trebuie să ceri ajutor
Inițial, sindromul vibrațiilor fantomă poate fi considerat o percepție greșită și chiar amuzantă. Însă, poate deveni recurent, provocând reacții supărătoare, cum ar fi dezamăgirea sau furia. Dacă folosirea telefonului îți provoacă anxietate sau stres, este important să iei măsuri, cum ar fi mersul la terapie și grupurile de sprijin.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Serniclaes W. On the Invariance of Speech Percepts. ZAS Papers in Linguistics. 2005; 40: 177-194. https://doi.org/10.21248/zaspil.40.2005.265.
- Rollman G. Perspectives on hypervigilance. Pain. 2009; 141(3): 183-184. Doi: 10.1016/j.pain.2008.12.030
- Rothberg M, Arora A, Hermann J, et al. Phantom vibration syndrome among medical staff: a cross sectional survey. BMJ, 2010; 341: c6914. Doi:10.1136/bmj.c6914
- Rosenberg R. An experiential account of phantom vibration syndrome. Computers in Human Behavior. 2015; 52: 124-131.
- Alam M, Qureshi M, Sarwat A. Prevalence of phantom vibration syndrome and phantom ringing syndrome (ringxiety): risk of sleep disorders and infertility among medical students. International Journal of Advanced Research. 2014; 2(12): 688-693.
- Drouin M, Kaiser D, Miller D. Phantom vibrations among undergraduates: Prevalence and associated psychological characteristics. Computers in Human Behavior. 2012; 28(4): 1490-1496.
- Kruger D, Djerf J. Bad vibrations? Cell phone dependency predicts phantom communication experiences. Computers in Human Behavior. 2017; 70: 360-364.
- Pareek S. Phantom Vibration Syndrome: An Emerging Phenomenon. Asian Journal of Nursing Education and Research. 2017; 7(4):596. DOI:10.5958/2349-2996.2017.00116.1
- Chen C, Wu C, Chang L, Lin Y. Possible association between phantom vibration syndrome and occupational burnout. Neuropsychiatric Disease and Treatment; 2014. DOI:10.2147/NDT.S73038