De ce creierul se disociază și când ar trebui să cerem ajutor?
 

De ce creierul se disociază și când ar trebui să cerem ajutor?

Distanțarea de realitate este o stare pe care mulți o experimentează fără să știe de ce. Poate părea ceva minor, dar trebuie să cerem ajutor.
De ce creierul se disociază și când ar trebui să cerem ajutor?

Ultima actualizare: 06 ianuarie, 2023

Pentru a ști de ce creierul se disociază, trebuie să înțelegem ce este procesul de disociere. Disocierea este o stare de distanțare sau deconectare de lumea din jur. Aceasta include discontinuitatea gândurilor, lipsa percepției existenței și dispariția amintirilor. Cu alte cuvinte, corpul este aici, dar mintea nu este. Deși nu este un semn al unei probleme grave de sănătate, uneori este nevoie de ajutor.

De ce creierul se disociază?

Disocierea poate apărea ca mecanism de apărare în situații excesiv de supărătoare, în care organismul ia decizia să se „odihnească”. Izolarea are loc atunci când mintea presupune că organismul este capabil să facă anumite lucruri fără să se gândească activ la ceea ce se întâmplă.

O situație frecventă este atunci când suntem într-o ședință și, după câteva minute, ne dăm seama că nu știm ce puncte s-au discutat sau ce decizii s-au luat. Creierul s-a oprit sau a folosit pilotul automat pentru a face față cerințelor mediului.

1. Supraîncărcare cu informații

În cazul procesării unei cantități mari de informații într-un timp scurt, mintea ajunge într-un punct în care devine supraîncărcată. Gândurile se pierd sub formă de digresiune și apare repausul.

Situațiile cu aceste caracteristici devin favorabile atunci când este de preferat să lăsăm timpul să curgă. Un exemplu concret? O sesiune de dans în care pașii au fost deja învățați și reușesc să curgă natural fără concentrare absolută pe fiecare centimetru parcurs de picioare.

2. Stres

Femeie care simte că creierul se disociază
În contextul muncii în exces, stresul poate fi declanșatorul perfect pentru disociere.

Tulburările emoționale pot genera o stare stres greu de gestionat. Disocierea are loc ca o „anestezie” a realității. Pentru a scăpa de stres, apare izolarea minții de realitate. Din păcate, acest lucru ajunge să afecteze sistemul nervos central.

3. Ore de somn insuficiente

Odihna insuficientă pentru o perioadă lungă de timp îi face pe unii oameni mai predispuși la disociere. Activitatea mintală este diminuată din cauza lipsei somnului. „Întrerupătorul” poate fi activat în situații neașteptate și chiar periculoase.

Este disocierea creierului un lucru rău?

Totul depinde de situație, deoarece există două perspective. Începem cu partea pozitivă, în care izolarea duce la creativitate. Acțiuni precum pictura, dansul sau exercițiile creează plăcere.

Situația devine negativă atunci când deconectarea are loc pentru a scăpa de situații care trebuie rezolvate, cum ar fi problemele în familie sau discuțiile în cuplu care rămân nefinalizate.

Când ar trebui să cerem ajutor?

Folosirea unui telefon la volan
Dacă disocierea este foarte frecventă și duce la modificări ale dispoziției sau la comportamente periculoase, este important să cereți ajutor.

Am înțeles de ce creierul se disociază și în ce circumstanțe acest lucru poate să devină riscant. Este timpul să stabilim momentul potrivit pentru a face un pas înainte și a cere ajutor.

Trebuie să apelăm la un profesionist atunci când apar simptome de depresie sau tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție, cum ar fi următoarele:

  • Incapacitatea de a menține concentrarea până la sfârșitul activităților simple
  • Dificultate în gestionarea timpului pentru diferite sarcini
  • Probleme în controlul emoțiilor
  • Iritabilitate extremă în fața situațiilor simple
  • Gânduri de sinucidere
  • Episoade de autovătămare
  • Dispoziție proastă în mod constant
  • Imposibilitatea de a percepe deconectarea

Există vreo modalitate de a evita disocierea creierului?

Conexiunea la pământ sau grounding-ul

Grounding-ul constă în realizarea acțiunilor care garantează asocierea cu aici și acum, cu prezentul. Câteva măsuri pot fi savurarea unei bomboane aromate, turnarea de apă rece pe mâini și chiar întinderea mușchilor.

Exerciții de respirație

Există o tehnică de respirație ce crește nivelul de concentrare. Aceasta constă în acordarea unei atenții deosebite inhalărilor și expirațiilor. Puterea de concentrare trebuie să crească progresiv.

Ascultare activă

Ascultarea activă implică folosirea de semnale non-verbale (gesturi, poziții, etc.), astfel încât să apară o ancoră legată la momentul prezent.

Îmbunătățirea stilului de viață este cheia reușitei

După ce am înțeles de ce creierul se disociază și am stabilit că trebui să cerem ajutor suplimentar, nu mai rămâne decât să facem efortul de a iniția schimbarea. Asumarea problemei este primul pas.

Recomandarea fundamentală este adoptarea unor rutine de somn și alimentație sănătoase. Acestea reduc nivelul de stres și au un impact pozitiv asupra disocierii, eliminând supraîncărcarea emoțională.

S-ar putea să te intereseze...
Beneficiile jocului sudoku pentru creier conform științei
Doza de Sănătate
Citește pe Doza de Sănătate
Beneficiile jocului sudoku pentru creier conform științei

Sudoku este un joc mintal foarte complex util pentru sănătate. Descoperă beneficiile jocului sudoku pentru creier conform științei!



  • Krause-Utz A, Frost R, Winter D, Elzinga BM. Dissociation and Alterations in Brain Function and Structure: Implications for Borderline Personality Disorder. Curr Psychiatry Rep. 2017 Jan;19(1):6. doi: 10.1007/s11920-017-0757-y. PMID: 28138924; PMCID: PMC5283511.
  • Parra A. Interrelación entre disociación, absorción y propensidad a la fantasía con experiencias alucinatorias en poblaciones no psicóticas. 2007. Disponible en: https://doi.org/10.26439/persona2007.n010.934.
  • Serrano A, González H y Corbí B. Disociación, personalidad, sugestionabilidad, alexitimia y dificultades en la regulación emocional: un estudio correlacional. Clínica y Salud. 2016. Disponible en: https://doi.org/10.1016/j.clysa.2016.09.005.
  • Baird B y col. Inspirado por la distracción: la deambulación mental facilita la incubación creativa. 2012. Disponible en: https://doi.org/10.1177/0956797612446024.
  • Esterman M, Noonan S, Rosenberg M y DeGutis J. ¿En la zona o alejándose de la zona? Seguimiento de las fluctuaciones neuronales y del comportamiento durante la atención sostenida. 2013. Disponible en: https://doi.org/10.1093/cercor/bhs261.
  • Bremner JD. Traumatic stress: effects on the brain. Dialogues Clin Neurosci. 2006;8(4):445-61. doi: 10.31887/DCNS.2006.8.4/jbremner. PMID: 17290802; PMCID: PMC3181836.
  • Schalinski I, Schauer M y Elbert T. Escala de disociación de cierre (Shut-D), European Journal of Psychotraumatology.  2015. Disponible en: https://doi.org/10.3402/ejpt.v6.25652.

Conținutul acestei publicații are scop pur informativ. În niciun moment nu ar trebui să faciliteze sau să înlocuiască diagnosticele, tratamentele sau recomandările oferite de către un specialist. Consultă un specialist de încredere dacă ai îndoieli și cere acordul acestuia înainte de a începe orice procedură.