Ventilația emoțională: cum vă ajută să vă creșteți starea de bine?
 

Ventilația emoțională: cum vă ajută să vă creșteți starea de bine?

Practicarea ventilației emoționale echivalează cu a ne exprima emoțiile. Vom învăța mai multe despre noi înșine.
Ventilația emoțională: cum vă ajută să vă creșteți starea de bine?
Maria Fatima Seppi Vinuales

Scris și verificat de psihologul Maria Fatima Seppi Vinuales.

Ultima actualizare: 21 septembrie, 2022

Ventilația emoțională își propune să promoveze exprimarea sănătoasă și gestionarea emoțiilor. De multe ori, expresii precum „nu este chiar așa de rău”, „nu poți să te simți așa” sau „exagerezi” invalidează felul în care ne simțim.

Aceste expresii caută să marcheze calea „corectă” către modul în care ne exprimăm emoțiile. Cu toate acestea, devin obstacole, care ne determină să ne gândim mai mult la așteptările celorlalți. Ne deconectăm de ceea ce ni se întâmplă.

Despre emoții

Emoțiile stau la baza unei bune sănătăți fizice și psihice pentru că ne oferă informații despre stările noastre interne și ne ajută să ne adaptăm la o situație. Au o componentă socială prin care putem comunica și ne putem conecta cu alte persoane.

De asemenea, ele ne motivează să acționăm, deoarece ne ghidează deciziile. A renunța la ele sau a le evita ar însemna să ratăm toate beneficiile lor.

Femeie care își arată emoțiile
Emoțiile joacă un rol fundamental în bunăstarea fizică și psihică. Prin urmare, este esențial să învățați să le recunoașteți și să le gestionați.

De ce să ținem cont pentru a aplica ventilația emoțională?

Ventilația emoțională își propune să ne învețe să recunoaștem, să exprimăm și să scoatem la iveală emoțiile. Aceasta nu presupune neapărat să le transmitem altora, ci se referă la împărtășirea lor cu noi înșine, la acceptarea lor.

Pentru a putea folosi această tehnică, luați în considerare sfaturile de mai jos.

Renunțați la prejudecățile despre emoții

Poate părea dificil să nu asociem fericirea cu o emoție pozitivă și furia cu o emoție negativă. Dar, dacă ni s-ar spune că această asociere este nocivă, am crede asta? Emoțiile fac parte din acel capitol necitit sau pe care îl trecem cu vederea în timpul dezvoltării și învățării.

Multă vreme s-a acordat foarte multă importanță cognitivului, dar emoționalul – inteligența emoțională – a fost lăsat deoparte. Așadar, alături de alte convingeri — multe dintre ele „de gen”— , emoțiile care pot scăpa de sub control au o reputație proastă și, din acest motiv, au ajuns pe „lista neagră”.

Dar, atenție! Emoțiile oferă informații despre cum ne simțim, nu sunt bune sau rele. Totul depinde de exprimarea lor, de gestionare și de ceea ce declanșează în noi.

Să vedem un exemplu: furia bine canalizată ne permite să stabilim limite în fața unei situații inechitabile, cum ar fi abuzul. Furia prost canalizată ne copleșește (de exemplu, a insulta pe cineva).

Un alt aspect important are legătură cu discriminarea de gen. De exemplu, „bărbații nu plâng” îi împiedică să se exprime și să ceară ajutor.

Emoțiile sunt universale. Factorii culturali au stabilit că bărbații nu plâng și că femeile sunt mai sensibile. Totuși, a rămâne la această idee și a ne reprima emoțiile presupune să plătim un cost foarte mare în ceea ce privește bunăstarea.

Emoțiile trebuie înțelese și gestionate, nu evitate.

Acționați cu discernământ

Suntem foarte supărați pentru că nu am obținut nota la care ne așteptam la un examen. De ce? Cum am ajuns să ne simțim așa? Este important să putem recunoaște factorii implicați pentru a înțelege de ce apare această emoție.

Exerciții și tehnici pentru a pune în practică ventilația emoțională

Există mai multe moduri de a pune în practică ventilația emoțională. Iată câteva exemple:

Începeți prin a-i da un nume

Mânie, furie, supărare, gelozie, invidie, bucurie, frică… recunoașteți emoția așa cum este, fără a încerca să o mascați sau să o „înfrumusețați”. Simțiți și trăiți autentic.

Ventilați-vă verbal sau în scris

Acest lucru va depinde de preferințe. De exemplu, unii preferă să scrie sau să deseneze, în timp ce alții sunt mai buni la exprimarea prin cuvinte.

Este o modalitate de a scoate emoțiile la suprafață, de a ne distanța de ele.Mă simt rău pentru că, astăzi vreau să plâng pentru că, am avut o zi proastă pentru că, eram fericit când…”.

Evaluați situația

Un alt exercițiu ideal este evaluarea unei anumite situații pentru a analiza gândurile, sentimentele și comportamentele.

O puteți face la sfârșitul zilei sau la sfârșitul unei activități. Cum v-ați simțit făcând acel lucru? Ce s-ar putea îmbunătăți? Puneți-vă întrebări care vă permit să vă conectați cu emoțiile și să puneți în practică ventilația emoțională.

Bărbat care profită de ventilația emoțională

Ventilația emoțională pentru noi înșine

După cum am menționat anterior, ventilația emoțională este un mod de a gândi și de a ne simți. De multe ori, suntem capabili să empatizăm cu emoțiile celorlalți, dar nu aplicăm aceeași regulă și pentru noi înșine.

Ne credem slabi sau prea sensibili în anumite circumstanțe. A fi capabili să ne conectăm cu emoțiile noastre este o chestiune de autocunoaștere, limite, acceptare și stimă de sine. Ne oferă locul pe care îl merităm pentru a ne putea dezvolta.

Acea „oală emoțională” pe care încercăm să o acoperim – mai devreme sau mai târziu – ajunge la punctul de fierbere, iar acolo apar bolile psihosomatice, stresul, anxietatea și tulburările de somn. Prin urmare, „prietenia” cu emoțiile noastre este mai mult decât o alegere, este vorba despre sănătate.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • McRae K, Gross JJ. Emotion regulation. Emotion. 2020 Feb;20(1):1-9. doi: 10.1037/emo0000703. PMID: 31961170.
  • Bisquerra Alzina, R. (2003). Educación emocional y competencias básicas para la vida. Revista de Investigación Educativa, 21(1), 7–43. Recuperado a partir de https://revistas.um.es/rie/article/view/99071
  • Fernandez, I., Zubieta, E., & Páez, D. (2000). Expresión e inhibición emocional en diferentes culturas. Cultura y alexitimia:¿ Cómo expresamos aquello que sentimos, 73-98.
  • Fernandez, A. M., Dufey, M., & Mourgues, C. (2007). Expresión y reconocimiento de emociones: un punto de encuentro entre evolución, psicofisiología y neurociencias. Revista chilena de Neuropsicología, 2(1), 8-20.

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.