Ce înseamnă încărcătura virală?
Atunci când vorbim despre încărcătura virală, ne referim la o analiză biochimică folosită pentru a determina ce cantitate de virus este prezentă în organism. Această informație este foarte importantă pentru specialități precum infecțiologia.
Analizând valorile încărcăturii virale, medicii pot înțelege dacă planul lor terapeutic funcționează sau nu la pacienții cu infecții virale. Acesta este motivul pentru care specialiști din întreaga lume utilizează această tehnică.
Valoarea încărcăturii virale este deosebit de importantă atunci când vine vorba de virusul care provoacă SIDA (sindromul imunodeficienței dobândite). Același lucru este valabil și pentru hepatita C, de exemplu, precum și pentru o altă afecțiune cronică pe care o provoacă acest virus. De asemenea, efectuarea acestei analize este necesară și în cazul anumitor afecțiuni acute provocate de organisme virale, precum COVID-19.
Din cauza vulnerabilității lor, pacienții cu un sistem imunitar slăbit sunt, de asemenea, candidații potriviți pentru efectuarea acestei testări. Cunoașterea încărcăturii virale permite detectarea precoce a infecțiilor care pot pune în pericol sănătatea pacientului.
Pe scurt, încărcătura virală se referă la o expresie numerică a cantității de virus prezente într-un lichid corporal. Valoarea încărcăturii virale este o estimare, mai degrabă decât o măsurătoare exactă, însă dezvăluie cu succes numărul de particule virale pe mililitru de lichid (de exemplu, în sânge).
Încărcătura virală în timpul unei infecții
În cazul tuturor bolilor infecțioase, circuitul de propagare a virusului în corp este similar. Celula pe care virusul o atacă la început poate varia, dar mecanismul tinde să fie același.
Virusul intră în corpul uman, caută și pătrunde în celula țintă și își folosește metabolismul pentru a crea mai multe copii. Particulele virale se înmulțesc, iar corpul încearcă să se apere de atac, declanșând o luptă internă. În același timp, virusul continuă să infecteze celulele și să le distrugă pe cele de care se folosește.
La un moment dat în timpul luptei, apare un echilibru. Apoi, acest echilibru înclină în favoarea unuia sau altuia. Dacă sistemul imunitar combate cu succes virusul, organismul se va reface cu succes. Desigur, acest lucru nu exclude posibilitatea apariției unor consecințe pe termen lung. În schimb, dacă virusul este mai puternic decât sistemul imunitar, acesta va supraviețui bătăliei și va provoca chiar și moartea pacientului.
Prin măsurarea încărcăturii virale se determină câte copii ale unui virus sunt prezente în corp la un moment dat. Dacă încărcătura virală este mare, înseamnă că infecția este foarte activă, iar virușii se înmulțesc.
Experții presupun că perioadele în care încărcătura virală este mare reprezintă momentele în care pacientul este cel mai contagios. Cu cât numărul de copii virale este mai mare, cu atât este mai mare posibilitatea lor de înmulțire. Există, de asemenea, o relație strânsă între simptomele experimentate de pacient și numărul de copii virale din sângele său.
Citește mai mult:
Utilizarea testării PCR pentru stabilirea încărcăturii virale
Cel mai frecvent test pe care laboratoarele îl folosesc pentru a determina încărcătura virală a unui pacient este testul PCR. Aceste inițiale reprezintă reacția în lanț a polimerazei.
Acest test permite oamenilor de știință să ia o porțiune foarte mică de ADN sau ARN și să o multiplice pentru a efectua măsurători. Practic, testul PCR reproduce informațiile genetice pentru a obține un volum mai mare, ceea ce face posibilă măsurarea.
Testarea PCR datează din 1986 și a devenit rapid faimoasă. Astăzi, aproape fiecare țară din lume are infrastructura necesară pentru realizarea diverselor teste PCR la viteză rapidă.
Reacția în lanț a polimerazei nu este utilă doar atunci când vine vorba de cuantificarea unei încărcături virale. Aceasta are numeroase utilizări, cum ar fi în medicina legală. Această reacție în lanț face posibilă obținerea unui număr mare de copii de ADN dintr-un fragment mic. Prin urmare, numeroase domenii ale medicinei, pe lângă microbiologie, se folosesc de această tehnică.
De ce este importantă încărcătura virală?
Boala provocată de coronavirus este un subiect prezent în fiecare zi la știri. Prin urmare, putem folosi acest exemplu pentru a evalua utilizarea încărcăturii virale. O altă boală în care utilizarea încărcăturii virale este foarte benefică este SIDA.
Conform studiilor științifice, încărcătura virală a infecției cu coronavirus crește în jurul zilei 5 sau 6 după contaminarea pacientului. Acest lucru servește ca un avertisment în ceea ce privește posibilitatea de răspândire a virusului, în special în spitale. De asemenea, acesta este momentul în care pacienții merg la camera de gardă și sunt internați.
Chiar dacă noua tulpină de coronavirus nu afectează grav copiii, aceștia prezintă încărcături virale mari. Acest lucru înseamnă că cei mici sunt gazde și transmițători majori ai SARS-CoV-2.
În cazul SIDA, încărcătura virală a pacientului îi ajută pe medicii infecționiști să determine cursul tratamentului (ce medicamente antivirale ar trebui să ia un pacient, în ce doze și cât timp). În același timp, medicii pot evalua dacă tratamentul este sau nu eficient. Desigur, obiectivul este de a reduce încărcătura virală la valori sigure, conform protocolului de tratament.
Citește mai mult:
O tehnică foarte eficientă
În concluzie, încărcătura virală este o tehnică de laborator foarte utilă. Este o descoperire relativ nouă în domeniul cercetării, dar este evident cât de utilă poate fi. Cu cât este folosită mai des de specialiști din întreaga lume, cu atât mai mult vom putea controla bolile infecțioase precum HIV și COVID-19.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Pan, Yang, et al. “Viral load of SARS-CoV-2 in clinical samples.” The Lancet Infectious Diseases 20.4 (2020): 411-412.
- Perez, Irene, and Susana Santamaria Gamboa. “La otorrinolaringología y el riesgo de contraer el nuevo coronavirus humano COVID-19.” ACTA DE OTORRINOLARINGOLOGÍA & CIRUGÍA DE CABEZA Y CUELLO (2020): 14-16.
- González-Alba, José María, Mario Rodríguez-Domínguez, and María Luisa Mateos Lindemann. “Determinación de la carga viral del VIH-1.” Enfermedades Infecciosas y Microbiología Clínica 29 (2011): 47-50.
- Cavazza, María Eugenia, and María Correnti. “Determinación de la carga viral de VIH y su importancia clínica.” Rev. Fac. Med.(Caracas) (1999): 11-5.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.