Ce sunt microbii sau germenii și unde se găsesc?
Te-ai întrebat vreodată ce sunt microbii sau germenii?
Cuvântul „germen” are semnificații diferite în funcție de contextul în care este folosit. În biologie, este definit ca partea reproductivă a unei plante care germinează pentru a crește. Prin urmare, un germen este cunoscut metaforic ca inițiatorul unui lucru, ca un promotor.
În acest articol, vom analiza cu atenție ce sunt germenii sau microbii și unde se găsesc. Continuă să citești dacă vrei să afli mai multe despre această lume microscopică fascinantă!
Ce sunt microbii sau germenii?
Definim acest termen ca orice microorganism capabil să producă boli sau să afecteze gazda, fie că este de origine animală sau vegetală. În general, există patru tipuri principale de germeni pe care le vom detalia mai jos.
Citește mai mult:
Bacterii
Bacteriile sunt organisme procariote (adică unicelulare) care au o dimensiune de câțiva microni și forme diferite.
Potrivit proiectului Earth Microbiome, se estimează că există mai mult de un trilion de specii de bacterii pe planetă, așadar nu exagerăm când spunem că acestea sunt fundamentul oricărui ecosistem. În funcție de morfologia lor, bacteriile pot fi împărțite în mai multe tipuri:
- Cocii au formă sferică și depind de numărul de indivizi care alcătuiesc structura (diplococi, tetracoci și streptococi).
- Bacilii au formă de tijă.
- Formele elicoidale sunt vibrioane, spirile și spirochete.
Bacteriile pot fi imobile sau pot avea abilități motorii prin cili sau flageli care le ajută să se miște. În funcție de metoda de detectare, în baza naturii peretelui exterior al structurii bacteriene, acestea pot fi gram-negative sau gram-pozitive. Aceste microorganisme pot circula libere sau pot fi paraziți ai ființelor vii, inclusiv ai oamenilor.
Conform definiției stricte a termenului, numai bacteriile care cauzează boli sunt considerate germeni.
Viruși
Virușii sunt chiar mai mici decât bacteriile și mai simpli ca structură. Acești microbi constau în lanțuri de ADN sau ARN (unice sau multiple) acoperite de un strat proteic care le conferă forma tridimensională.
Oamenii de știință au descris în jur de 5000 de specii de viruși. Aceștia nu se pot reproduce fără a invada o gazdă. Virușii pun stăpânire pe celulele gazdei și mecanismele acestora, reproducându-se în interiorul lor pentru a continua răspândirea bolii în cadrul unei populații.
Ciuperci, protozoare și altele
Pentru a menține totul cât mai concis și informativ posibil, vom rezuma restul germenilor sau microbilor în rândurile de mai jos:
- Protozoarele sunt microorganisme unicelulare precum bacteriile, dar diferă din cauza dimensiunii lor mai mari și complexității morfologice. Locuiesc în medii umede și pot fi paraziți sau organisme libere. Un exemplu foarte clar este protozoarul care provoacă malaria.
- Ciupercile, spre deosebire de microbii menționați la punctul anterior, sunt un taxon al organismelor multicelulare complexe, printre care se găsesc mucegaiurile, drojdiile și fungii. Unele ciuperci pot infecta atât animalele, cât și plantele, formând un miceliu în țesuturile afectate și hrănindu-se cu ele.
- Există, de asemenea, și alți germeni care sunt mai greu de descris, precum viroizii sau prionii. Acestea sunt molecule de ARN care pot infecta animalele sau plantele.
Descoperă mai mult:
Unde poți găsi cei mai mulți germeni?
Cea mai bună întrebare ar fi ce parte a pământului este lipsită de microbi. Microorganismele domină toate mediile și ne înconjoară în orice moment (și chiar se găsesc în noi!). Dar, întrucât în sensul strict al cuvântului germenul este patogen pentru alte ființe vii, este important să vorbim despre prevalența lor în anumite locuri publice:
- Piscinele și parcurile acvatice. Aici se reunesc cu toții. Protozoarele și ciupercile necesită umiditate, iar virușii au nevoie de o densitate mare de posibile gazde. Orice loc umed și aglomerat este un bun teren de reproducere pentru coloniile de germeni.
- Banii, cărucioarele de cumpărături, suprafețele din toaletele publice, etc. Multe virusuri și bacterii rămân pe suprafețe o anumită perioadă de timp. Cu cât există mai multe persoane care intră în contact cu un obiect, cu atât este mai probabil ca acesta să aibă o încărcătură mare de germeni.
- Corpul uman în sine. Deși poate părea surprinzător, 1 până la 2 kg din greutatea corporală reprezintă bacterii, care sunt prezente în principal în tractul gastrointestinal. Da, acestea nu se încadrează în definiția germenilor, deoarece nu sunt patogene. De asemenea, ființa umană prezintă încărcături virale ridicate atunci când suferă de o boală, cum ar fi gripa sau răcelile.
După cum am văzut, definiția microbilor este scurtă în comparație cu multiplele microorganisme care generează boli la ființele vii. Cu toate acestea, toți germenii au ceva în comun: sunt ființe microscopice care profită de existența altora pentru a supraviețui, provocând diverse boli.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Broniatowski DA, Klein EY, Reyna VF. Germs are germs, and why not take a risk? Patients’ expectations for prescribing antibiotics in an inner-city emergency department. Med Decis Making. 2015;35(1):60‐67. doi:10.1177/0272989X14553472
-
National Research Council (US) Committee to Update Science, Medicine, and Animals. Science, Medicine, and Animals. Washington (DC): National Academies Press (US); 2004. A Theory of Germs. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK24649/
-
InformedHealth.org [Internet]. Cologne, Germany: Institute for Quality and Efficiency in Health Care (IQWiG); 2006-. What are microbes? 2010 Oct 6 [Updated 2019 Aug 29]. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK279387/
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.