Cele mai importante informații despre boala Lyme

· 21 septembrie 2018
Căpușele se atașează mai ales pe pliurile pielii. Uneori nu le observăm din cauza dimensiunii reduse a acestora.

Boala Lyme este o afecțiune bacteriană transmisă prin căpușe cu picioare negre. Tipul de căpușe care transmite boala este cunoscut și sub denumirea de căpușe de căprioară, dar boala poate fi transmisă și de alte tipuri de căpușe din genul Ixodes. Aceste insecte iau bacteria Borrelia burgdorferi de la animale și o transmit omului prin intermediul unei înțepături. Descoperă cele mai importante informații despre boala Lyme!

Bacteria asociată cu boala Lyme atacă gazde precum șoareci, veverițe și alte mamifere mici. Căpușa adună bacteriile de pe aceste animale și le transmite omului. După aproximativ 24-36 de ore de la înțepătură, căpușa poate transmite boala.

Dacă boala Lyme nu este diagnosticată la timp, aceasta poate produce probleme grave de sănătate. În schimb, dacă este depistată la timp și tratată corespunzător, șansele de vindecare sunt mari.

Statisticile arată că majoritatea persoanelor care sunt înțepate de o căpușă nu contractează boala. Însă este esențial să ne informăm despre această boală, deoarece afecțiunea devine foarte gravă în faza terminală. Află în cele ce urmează câteva informații despre boala Lyme.

Stadiile bolii Lyme

Informații despre boala Lyme și erupția pe care o provoacă

Boala Lyme are trei stadii. Ceea ce diferențiază stadiile este perioada de timp în care căpușa rămâne înfiptă în piele. Această perioadă va determina gradul de răspândire a bacteriei în organism. Cele trei stadii sunt următoarele:

  • Stadiul 1 sau faza precoce localizată: în această etapă, bacteria nu s-a răspândit încă.
  • Stadiul 2 sau faza precoce diseminată: reprezintă etapa în care bacteria începe să se răspândească (36-48 de ore după înțepătură).
  • Stadiul 3 sau faza tardivă cronică: corespunde etapei în care bacteria s-a răspândit în tot corpul.

Informații despre boala Lyme și primele sale simptome

Primele manifestări clinicile ale bolii apar după câteva zile de la infectare. Unii pacienți manifestă simptome abia după câteva săptămâni. De obicei, primele simptome sunt asemănătoare gripei și includ următoarele:

  • Dureri de cap
  • Dureri articulare
  • Dureri musculare
  • Rigiditate la nivelul gâtului
  • Febră cu frisoane
  • Stare de rău general și oboseală
  • Inflamația ganglionilor limfatici

De asemenea, poate apărea o erupție cutanată roșie pe zona unde s-a produs înțepătura, denumită „eritem migrator”. Erupția este circulară, iar în centrul ei va rămâne o zonă fără roșeață. Eritemul seamănă cu o formă de țintă și mai târziu poate apărea pe mai multe zone ale corpului. Fără tratament, eritemul migrator poate persista cel puțin patru săptămâni.

Simptomele din stadiile 2 și 3, etapele precoce diseminată și tardivă cronică

Informații despre boala Lyme provocată de căpușe

Primele simptome pot apărea și dispărea. Dacă boala Lyme rămâne netratată, sănătatea începe să se deterioreze în mod substanțial. Atunci când un pacient ajunge la stadiul 2, adică faza precoce diseminată, pot apărea următoarele simptome:

  • Lipsă de energie
  • Durere toracică
  • Dificultăți de respirație
  • Paralizie a nervului facial
  • Rigiditate și dureri de nerv
  • Palpitații la inimă

Atunci când boala Lyme ajunge în stadiul 3, apar complicații și simptome și mai severe, de exemplu:

  • Artrită: se manifestă prin dureri ale articulațiilor inflamate și prin umflarea genunchilor.
  • Probleme neurologice: meningită, paralizie a nervului facial, durere și amorțeală a extremităților. Pot apărea tulburări cognitive și de somn.
  • Afecțiuni cardiace: Aritmie, care poate dispărea după câteva zile.

În unele cazuri, apar și alte simptome severe, de exemplu, inflamație a ochilor, hepatită și oboseală cronică. Simptomele persistă după luni sau chiar ani de la infecție.

Diagnostic și prognostic

Informații despre boala Lyme și stabilirea unui diagnostic

Stabilirea diagnosticului bolii Lyme se face, de obicei, printr-o analiză de sânge, cu ajutorul metodei numite ELISA. Este posibil însă ca rezultatul să fie negativ în faza precoce a bolii, cu toate că infecția este prezentă. Rezultatul poate rămâne același și în cazul în care se administrează antibiotice în faza inițială.

Medicul stabilește adesea diagnosticul pe baza simptomelor. Acestea, împreună cu faptul că pacientul s-a aflat într-o zonă în care ar fi putut fi expus înțepăturii de căpușe, pot duce la diagnosticarea bolii Lyme. În fazele tardive se efectuează analize precum electrocardiograma, rezonanța magnetică, ecocardiografia și puncția lombară.

Dacă tratamentul este început din timp, șansele de vindecare sunt excelente. Însă dacă boala avansează, pacientul va continua să manifeste simptome din ce în ce mai severe. Uneori, simptome precum artrita sau aritmia pot deveni cronice.

Acum că ai citit toate aceste informații despre boala Lyme, ai aflat faptul că diagnosticarea precoce este un element foarte important. Cu toate că nu există modalități certe de prevenire a bolii Lyme, trebuie să fim atenți la căpușe și să verificăm pielea noastră și a copiilor după ce petrecem timp în aer liber (zone păduroase, cu multă iarbă, parcuri, etc.).