Cum se atrag animalele polenizatoare în grădină
A avea o grădină prietenoasă cu animalele polenizatoare este un proiect școlar bun sau pur și simplu o inițiativă personală benefică. În acest fel, dăm o mână de ajutor planetei. Cum se atrag animalele polenizatoare în grădină?
Ce animale sunt polenizatoare?
Înainte de a face o grădină prietenoasă cu animalele polenizatoare, este important să învățăm cum să recunoaștem aceste specii și cum să le atragem.
Insecte
Pentru că le considerăm un dăunător, imediat ce le vedem ne gândim cum să eliminăm insectele din grădină prin pulverizarea unui produs. Deși unele sunt dăunătoare, multe specii sunt benefice. Insectele merg de la o floare la alta și colectează polen pentru a se hrăni. Ele fac posibilă fertilizarea plantelor:
- Albine: sunt cele mai cunoscute insecte din această categorie. Există peste 20.000 de specii, deși multe sunt amenințate. Se hrănesc cu polen și nectar și nu numai că ajută la reproducere, ci produc și miere.
- Fluturi: alcătuiesc ordinul Lepidoptera; sunt polenizatori ai anumitor plante, pe care depun ouă pentru ca omizile lor să se hrănească.
- Buburuze: pe lângă polenizare, ele ajută și la controlul dăunătorilor (afidele și acarienii).
- Sirifide: adesea confundate cu albinele sau viespile, se diferențiază prin ochii lor mari și antenele mici. Conform studiilor, sunt foarte importante în ecosistemele agricole.
Păsări
Păsările colibri sunt printre principalii polenizatori. Zborul lor rapid și culorile strălucitoare le fac foarte atractive. Investigațiile indică faptul că există și alte specii de păsări care sunt nectarivore, precum Coereba flaveola și Diglossa spp.
Lilieci
Diverși lilieci au fost identificați ca polenizatori. De exemplu, aceștia polenizează nuca pequi sau souari originară din Brazilia și consumată pe scară largă în bazinul Amazonului de către comunitățile tradiționale.
Recomandăm: 10 flori de grădină care înfloresc toamna
Alte mamifere
Anumite mamifere mici pot îndeplini funcția de polenizare. Printre acestea putem aminti maimuțele, rozătoarele (veverițele) și coatii.
Cum se atrag animalele polenizatoare în grădină
Pentru a avea o grădină prietenoasă cu polenizatorii, trebuie să ne gândim atât la plante și animale, cât și la spațiul și resursele de care dispunem.
Observație
Să începem cu începutul. Trebuie să urmărim grădina așa cum fac naturaliștii. Iată câteva întrebări la care trebuie să răspundem:
- Ce animale vizitează frecvent locul sau sunt tipice zonei?
- Care sunt plantele preferate de aceste specii?
- La ce oră și cât timp vizitează grădina?
- Pe ce parte este mai mult soare sau mai multă umbră?
- Ce alte plante sunt în jur?
Planul unei grădini prietenoase
Trebuie să pregătim un plan sau, mai degrabă, o hartă, care să indice unde pot fi amplasate plantele. Desigur, această alegere depinde și de spațiu. Există diferite moduri de a proiecta o grădină. Putem realiza o grădină verticală, cu ghivece pe balcon. Desigur, trebuie să avem grijă la ferestrele deschise și persoanele alergice la albine.
Pământ fertil
Indiferent de loc, solul trebuie să fie potrivit pentru plante. Un sol bogat în materie organică este ideal. Există însă specii care preferă solurile nisipoase, care rețin puțină apă; altele iubesc solurile argiloase.
Este necesar să cunoaștem aceste detalii, pentru a garanta creșterea sănătoasă a plantelor.
Specii atractive
Pentru a atrage animalele polenizatoare în grădină, trebuie să alegem plantele care le plac cel mai mult. Cu toate acestea, cel mai bine este să ne gândim la speciile care sunt tipice zonei, deoarece sunt mai ușor de întreținut.
Gusturi diferite
Pentru a atrage un anumit polenizator, trebuie să cultivăm planta care îi place cel mai mult, adică hrana sa preferată. Putem lua în considerare următoarele:
- Albinele preferă florile sălbatice tipice zonei.
- Verbena, nalba și begonia atrag pasărea colibri.
- În cazul fluturilor, monarhul preferă gălbenelele și margaretele.
- Buburuzele sunt atrase de anason, coriandru, mărar, fenicul și pătrunjel.
- Sirifidele sug nectarul florilor aromate. Preferă plante precum mușețelul și cimbrul.
Ceva foarte important este să avem plante care să înflorească o mare parte din an.
Apă și alte alimente
Animalele au nevoie și de apă, în afară de nectar sau polen de la plante. În plus, sunt atrase și de alte alimente, cum ar fi băuturile dulci sau semințele.
Habitat
Unele plante mai mari, cu ramuri puternice, sunt ideale pentru cuiburile păsărilor. Cu pietricele puteți face un adăpost pentru insecte, precum gărgărițele. Cutiile cu fante pot fi folosite de fluturi pentru crisalida. Albinele iubesc stupii.
Alte sugestii
Pentru o mai bună funcționare a grădinii, țineți cont de următoarele recomandări:
- Grupați plantele în funcție de cerințele lor față de lumină.
- Nu utilizați pesticide sau alte substanțe pentru a ține dăunătorii departe; folosiți produse naturale.
- Evitați să plasați lumini artificiale în apropiere, deoarece albinele vor fi atrase de ele, chiar și noaptea.
- Nu ardeți gunoiul și nu faceți focuri sau grătare în grădină.
De ce să folosiți plante care atrag animalele polenizatoare în grădină?
Există o mare diversitate de studii în care se afirmă că, în prezent, dispariția animalelor polenizatoare a devenit una dintre cele mai mari provocări de mediu de pe planetă. Cercetările indică faptul că există diverse cauze ale acestui fenomen. Printre acestea se numără următoarele:
- Poluare
- Despăduriri
- Utilizarea pesticidelor
- Extinderea culturilor
- Creșterea animalelor
- Introducerea speciilor exotice
Acest lucru poate avea consecințe nu numai asupra echilibrului ecosistemelor, ci și asupra alimentelor. Deși unele culturi, precum orezul și porumbul, sunt polenizate de vânt, marea majoritate depind de insecte sau păsări. De exemplu:
- Fasolea
- Roșia
- Dovleacul
- Merișoarele
- Merele
- Cacaua
- Cafeaua
Desigur, o astfel de situație afectează și economia. Potrivit unui articol publicat într-o revistă mexicană despre biodiversitate, se estimează că în țări precum SUA valoarea polenizatorilor reprezintă aproximativ 400 de miliarde de dolari pe an.
Așadar, există motive pentru a avea o grădină care să fie prietenoasă cu polenizatorii. Fără ei, nici animalele, nici oamenii nu ar avea multe opțiuni pentru hrană. În plus, nu am putea să ne bucurăm de parfumul și culoarea florilor.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Coro Arizmendi, M. (2009). La crisis de los polinizadores. CONABIO, Biodiversitas, volumen 85, pp. 1-5.
- Cuta-Pineda, J. Barbosa-Camargo, S. & Ramos-Montaño, C. (2020). Aves asociadas a cafetales en el Valle de Tenza: panorama y recomendaciones para asegurar la prestación de servicios ecosistémicos brindados por las aves. Tunja, Boyacá: Universidad Pedagógica y Tecnológica de Colombia.
- Díaz, B., Maza, N., Castresana, J., & Martínez, M. (2020). Los sírfidos como agentes de control biológico y polinización en horticultura. Buenos Aires, Argentina: Instituto Nacional de Tecnología Agropecuaria.
- Meléndez Ramírez, V., Chablé Santos, J., & Selém, C. (2020). Polinización y polinizadores amenazados en desaparecer. Salas Bioagrociencias, Volumen 13(2), pp. 109-119.
- Peres Coelho, C., Oliveira, P., & Ruiz Martín, J. (2013). Los murciélagos como vector de polinización del Pequi (Caryocar brasiliense Camb. Caryocaraceae), un recurso clave en las comunidades tradicionales brasileñas. Chronica naturae, volumen 3, pp. 38-48.
- Rebolledo Contreras, M. (2021). Polinización de Mucuna mutisiana (Kunth) D.C. por murciélagos Glossophaga soricina y Glossophaga longirostris (Phyllostomidae: Glossophaginae) en el Bosque Seco Tropical (BsT) al norte de Colombia. Revista Unicauca, volumen 16(1), pp. 77-99.
- Stefanescu, C., Asís, J. D., Baños-Picón, L., Cerdà, X., Marcos García, M. A., Micó, E., Ricarte, A., & Tormos, J. (2018). Diversidad de insectos polinizadores en la península ibérica. Ecosistemas, volumen 27(2), pp. 9-22.