Diferențele dintre viruși și bacterii

Atât virușii, cât și bacteriile sunt microorganisme care pot produce infecții și alte probleme organismului uman. Este adevărat că uneori identificarea cauzei care a dus la apariția unei infecții poate fi foarte dificilă, având în vedere asemănările dintre aceste microorganisme. În cele ce urmează, vom discuta despre diferențele dintre viruși și bacterii.

Aflându-ne în aceste zile în mijlocul unei pandemii cauzate de un tip de coronavirus (COVID-19), este important să înțelegem caracteristicile care diferențiază virușii de bacterii. În alineatele următoare, îți vom oferi detaliile pe care trebuie să le cunoști pentru a putea identifica mai ușor tipul patogenului care îți provoacă probleme de sănătate.

Diferențele dintre viruși și bacterii

Una dintre principalele diferențe dintre viruși și bacterii este faptul că virușii sunt mai nocivi pentru sănătate și produc întotdeauna boli. Acesta nu este și cazul bacteriilor. Există multe bacterii care fac parte în mod natural din corpul uman. De exemplu, acesta este cazul bacteriilor care mențin stabil pH-ul tractului digestiv (flora intestinală).

Lucrurile nu sunt însă mereu în echilibru. O populație de bacterii scăpată de sub control și anumite tipuri de bacterii patogene produc, de fapt, numeroase boli. În schimb, datorită unor progrese științifice, unii viruși, cunoscuți sub numele de viruși bacteriofagi, sunt utilizați pentru a trata anumite boli.

Citește mai mult:

Cum afectează coronavirusul plămânii?

Diferențele dintre viruși și bacterii sunt numeroase. Bacteriile nu sunt întotdeauna dăunătoare și pot constitui o parte a corpului uman.

Diferențele dintre viruși și bacterii la nivel structural

Bacteriile sunt microorganisme independente. Acest lucru înseamnă că, având în vedere complexitatea și abilitățile lor de reproducere, bacteriile pot supraviețui pe cont propriu. Acesta nu este însă și cazul virușilor. Până în acest moment, nu este complet clar dacă un virus din afara unei celule mai complexe este capabil să supraviețuiască.

Virușii nu dețin „organele” necesare metabolismului. De asemenea, aceștia au nevoie de o celulă care funcționează ca gazdă pentru a se putea reproduce. Prin urmare, virușii nu sunt funcționali la nivel individual și au întotdeauna nevoie de un organism mai avansat pentru a supraviețui.

Virușii și bacteriile sunt, de asemenea, diferiți în ceea ce privește dimensiunea. Bacteriile sunt de aproape 100 de ori mai mari decât virușii. Asta înseamnă că le putem vedea cu ajutorul unui microscop optic. În schimb, pentru a observa un virus, este necesară utilizarea unui microscop electronic.

Această diferență de dimensiune are, de asemenea, legătură cu complexitatea fiecărui organism. Bacteriile sunt formate dintr-un perete bacterian și citoplasmă, având organe în interior. Virușii constau doar într-un material genetic și o membrană externă proteică.

Cum ne afectează virușii și bacteriile?

În afară de bacteriile care trăiesc în mod normal în organism, atât bacteriile, cât și virușii din mediu pot pătrunde în corp. Microorganismele reușesc să facă acest lucru prin gură, nas, răni cutanate, anumite mușcături de insecte, etc. Odată ajunse în corpul nostru, sistemul imunitar poate răspunde eficient și preveni orice consecință negativă. Sau, dimpotrivă, microorganismele pot produce infecții sau diferite boli.

Virușii ne afectează corpul deteriorând sau ucigând celulele prin atașare și reproducere. Bacteriile produc pagube consumând resursele celulelor și producând substanțe toxice. Aceste substanțe sunt cunoscute sub numele de toxine. Infecțiile cauzate de viruși tind să fie sistemice, însă infecțiile bacteriene debutează întotdeauna într-o anumită zonă.

Patologia și simptomele rezultate depind, în primul rând, de tipul de viruși sau bacterii, apoi de starea sistemului imunitar al gazdei și de caracteristicile generale ale persoanei infectate.

Atât virușii, cât și bacteriile pot provoca complicații medicale. Prin urmare, trebuie să fim atenți la orice semn de infecție.

Cum se tratează fiecare tip de infecție

În mod natural, sistemul imunitar este responsabil de combaterea infecțiilor produse de viruși și bacterii. Cu cât sistemul nostru imunitar funcționează mai bine, cu atât infecția va fi combătută mai rapid. De asemenea, putem apela și la „ajutor” extern.

Împotriva bacteriilor, avem la dispoziție antibiotice, care sunt medicamente ce acționează distrugând peretele celular al acestor microorganisme și alterându-le mecanismul de reproducere. Fiecare tip de bacterie răspunde la anumite tipuri de antibiotice. Deoarece virușii nu au perete celular sau mijloace proprii de reproducere, antibioticele sunt ineficiente în lupta împotriva acestora.

Pe lângă antibiotice, avem la dispoziție și vaccinuri. Vaccinurile pot acționa atât împotriva virusurilor, cât și contra bacteriilor. Acestea sunt alcătuite din microorganisme moarte sau fragmente de microorganisme inactive. Fiecare vaccin pune sistemul imunitar în alertă, determinându-l să producă anticorpi ce ne vor proteja mai târziu.

Virușii suferă mutații mult mai rapid și mai ușor pentru a se adapta la mediul din organismele pe care doresc să le colonizeze. Prin urmare, este dificil să dezvolți un vaccin durabil și eficient împotriva lor. Un exemplu este gripa – în fiecare an, oamenii de știință produc un nou vaccin antigripal.

Pentru combaterea virușilor avem la dispoziție medicamente antivirale. Acestea acționează într-un mod similar cu antibioticele, dar acțiunea lor se concentrează pe diferite părți ale virusului.

Citește mai mult:

Cum să te protejezi de coronavirus dacă ai diabet

Virușii și bacteriile: ce trebuie să reținem

Deși la nivel clinic bacteriile și virusurile par asemănătoare și produc simptome similare, există numeroase diferențe între aceste microorganisme. Dacă ai bănuiala că suferi de o infecție sau manifești anumite simptome, contactează imediat medicul. Acesta îți va putea oferi un diagnostic corect și recomanda cel mai bun tratament.