Epilepsia în sarcină: riscuri și precauții
Crezi sau nu, multe femei trebuie să facă față epilepsiei și sarcinii în același timp. De fapt, această situație se întâmplă în 3 din 1000 de cazuri. Nu este cea mai comună situație existentă. Cu toate acestea, după cum poți vedea, este mai frecventă decât ai putea crede. Ce riscuri prezintă epilepsia în sarcină?
Din fericire, sarcina nu crește cu adevărat riscul de crize epileptice. De asemenea, majoritatea copiilor născuți de mame cu această afecțiune ajung să fie complet sănătoși. De fapt, până la 96% dintre femeile care au această problemă pot avea o naștere normală, fără niciun fel de complicații.
Epilepsia în sarcină
Epilepsia este o boală neurologică în care persoana afectată suferă descărcări sincrone masive în neuroni. Cu alte cuvinte, există activitate electrică a celulelor nervoase în zone extinse ale creierului în același timp.
Acest lucru poate duce sau nu la apariția convulsiilor. Trebuie să clarificăm că există o diferență între convulsiile epileptice și starea de convulsie. Contrar credinței populare, acestea nu merg întotdeauna mână în mână. Oricare ar fi cazul, șocurile electrice creează întotdeauna un simptom care, în multe cazuri, reprezintă o ușoară mișcare localizată.
În sarcină, există modificări în corpul feminin din cauza acțiunii hormonilor, în special a progesteronului. În general, există modificări ale țesuturilor genitale, reproductive, cardiace și moi. Am putea spune că, într-un fel sau altul, aproape toate celulele sunt afectate.
Acestea fiind spuse, nu există date care să indice dacă convulsiile tind să crească sau să scadă ca frecvență în timpul sarcinii. Studiile științifice concluzionează faptul că fătul nu influențează cu adevărat convulsiile mamei.
De fapt, cercetările arată că una dintre cele mai importante cauze ale problemelor în timpul sarcinii este lipsa unui somn adecvat. Acest lucru creează o oarecare legătură între epilepsie și sarcină. În general, convulsiile apar mai des dacă femeia nu doarme bine în ultimul trimestru de sarcină. Cu toate acestea, nimeni nu știe cu siguranță dacă acest lucru apare din cauza lipsei odihnei și stresului sau din cauza modificărilor hormonale.
Există însă probleme cu medicamentele utilizate pentru tratarea epilepsiei. Pentru ca o persoană să țină epilepsia sub control, trebuie să ia medicamente. Totuși, a face acest lucru în timpul sarcinii nu este cea mai sănătoasă idee, deoarece sarcina însăși modifică volumul total de sânge aflat în circulație, precum și distribuția acestuia în țesuturile corpului.
Citește mai mult:
Epilepsia în sarcină: administrarea de medicamente antiepileptice
Unul dintre principalele efecte secundare ale medicamentelor anticonvulsivante sunt malformațiile congenitale. Aceasta reprezintă o dilemă atunci când vine vorba de îngrijirea și monitorizarea sarcinii unei femei epileptice.
Cercetătorii au comparat incidența defectelor congenitale în rândul copiilor născuți de mame epileptice cu incidența problemelor la copiii născuți de femei sănătoase. Aceștia au descoperit diferențe notabile. În populația generală apar defecte congenitale la fiecare 100 de nașteri. Cu toate acestea, la persoanele care iau medicamente antiepileptice, riscul apariției malformațiilor congenitale este de trei ori mai mare.
Probabilitatea unei nașteri complicate crește atunci când mama ia mai multe medicamente eliberate pe bază de rețetă medicală. Aceasta este o situație frecventă în rândul pacienților epileptici care nu răspund bine la tratamentele obișnuite. Ca urmare, medicul începe să combine diferite doze pentru a reduce convulsiile.
Mai mult, cercetările au arătat faptul că există o șansă mai mare ca fătul să aibă defecte congenitale dacă femeia ia medicamente precum valproatul și carbamazepina. În acest caz, zona cea mai afectată a fătului este sistemul nervos central.
Ceea ce medicii sugerează este reducerea dozei de medicamente antiepileptice în timpul sarcinii. Dacă femeia nu mai are crize de mai bine de 9 luni, poate lua cantități foarte mici dintr-un singur medicament.
În orice caz, este necesar ca un profesionist în domeniul sănătății sau un specialist să aprobe această modificare a tratamentului. Nici pacienta, nici rudele sale nu pot lua această decizie. În caz contrar, acest lucru poate provoca probleme grave atât mamei, cât și fătului.
Există riscul de convulsii în timpul sarcinii?
Deși statisticile nu raportează în mod clar o creștere sau o scădere a convulsiilor în timpul sarcinii, adevărul este că acestea apar destul de des. În cazul în care pacienta tinde să aibă crize frecvente, este probabil ca ele să continue în timpul sarcinii.
Stările de convulsie prezintă riscuri atât pentru mamă, cât și pentru făt. Una dintre cele mai mari probleme este hipoxia (lipsa de oxigenare a țesuturilor în timp ce apare evenimentul). Dacă în placentă nu ajunge suficient oxigen, funcționarea și dezvoltarea organelor bebelușului pot fi compromise.
De asemenea, trauma poate apărea ca o complicație a convulsiilor. Desigur, acest lucru poate fi foarte problematic la o femeie însărcinată. Prin pierderea cunoștinței în timpul episodului de convulsie, pacienta poate cădea și se poate răni în zone sensibile, cum ar fi craniul și abdomenul.
Rata mortalității la femeile gravide epileptice este mai mare decât la restul femeilor însărcinate. Multe dintre aceste decese, aproximativ 1 din 1000 de sarcini, reprezintă moartea subită neașteptată în epilepsie (SUDEP).
SUDEP se referă la moartea inexplicabilă la persoanele cu epilepsie. Nu există înec sau traume. Nimeni nu știe care este originea acestui sindrom. Însă știm că există factori de risc asupra cărora poate acționa pentru a reduce posibilitatea apariției sale.
Practic, femeile însărcinate cu epilepsie nu ar trebui să doarmă niciodată singure sau cu fața în jos. De asemenea, familiile sau prietenii acestora ar trebui să cunoască măsurile de prim ajutor care pot fi acordate în astfel de cazuri.
Citește mai mult:
Ce trebuie să reții despre epilepsia în sarcină
După cum poți vedea, epilepsia și sarcina sunt o combinație complicată. Lucrurile pot merge bine în cele din urmă. Cu toate acestea, medicul curant trebuie să monitorizeze îndeaproape cazul. În plus, femeia ar trebui să ia toate măsurile de precauție pentru a reduce riscurile asociate.
În plus, femeia poate continua să ia medicamente numai dacă medicul spune acest lucru. Medicul poate ajusta cantitățile de medicamente. Nicio femeie însărcinată nu ar trebui să decidă singură să suspende sau să modifice dozele de medicamente.
Nașterea trebuie să fie programată în avans, în locuri specializate, cu o echipă medicală cu experiență în domeniu. Intervenția chirurgicală de cezariană este recomandată, iar decizia ar trebui luată în urma unui dialog sincer între obstetrician și viitoarea mamă. Cu cât comunicarea dintre ei este mai bună, cu atât sarcina va fi mai sănătoasă și mai ușoară.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Palacio, Eduardo, and Karen Cárdenas. “Epilepsia y embarazo.” Revista Repertorio de Medicina y Cirugía 24.4 (2015): 243-253.
- García, Ramiro Jorge García. “Situaciones especiales en adolescentes epilépticos: embarazo, parto y lactancia.” Revista Cubana de Neurología y Neurocirugía 2.1 (2012): 47-55.
- Navarro-Meza, Andrea. “Epilepsia y embarazo.” Acta Académica 47.Noviembre (2010): 251-256.
- Planas-Ballvé, A., et al. “El insomnio y la pobre calidad de sueño se asocian a un mal control de crisis en pacientes con epilepsia.” Neurología (2020).
- Battino, D., et al. “Malformaciones en los hijos de embarazadas con epilepsia.” Rev Neurol 34.5 (2002): 476-480.
- Lallana, Virginia Meca, and José Vivancos Mora. “Fármacos antiepilépticos.”
- Kochen, Silvia, Constanza Salera, and Josef Seni. “Embarazo y epilepsia en Argentina.” Neurología Argentina 3.3 (2011): 156-161.
- Pascual, F. Higes, and A. Yusta Izquierdo. “Tratamiento de la epilepsia.” Medicine-Programa de Formación Médica Continuada Acreditado 12.72 (2019): 4232-4242.
- Vélez, Alberto, Paola A. Ortíz, and Carolina Sandoval. “Problemas de los hijos de madres con epilepsia.” Acta Neurol Colomb 21.1 (2005): 73-81.
- Velásquez, Mauricio, Alejandro De Marinis, and Evelyn Benavides. “Muerte súbita en epilepsia.” Revista médica de Chile 146.8 (2018): 902-908.
- Borgelt, Laura M., Felecia M. Hart, and Jacquelyn L. Bainbridge. “Epilepsy during pregnancy: focus on management strategies.” International journal of women’s health 8 (2016): 505.