Fibromul uterin: 5 informații importante
Fibromul uterin este tratat în funcție de dimensiunea acestuia. În anumite cazuri un tratament adecvat și consultațiile periodice sunt suficiente, însă în altele este necesară o intervenție chirurgicală pentru a îndepărta această tumoră.
Potrivit Societății Spaniole de Obstetrică și Ginecologie (SEGO), aproape 70% dintre femei pot dezvolta un fibrom uterin la un moment dat în viață.
În primul rând, este important să menționăm că numai 0,5% dintre aceste fibroame pot deveni cancerigene.
Fibromul uterin poartă și denumirea de leiomiom sau fibromiom și este cel mai comun tip de tumoră în rândul femeilor.
Te-ar putea interesa și:
Tocmai de aceea îți oferim în cele ce urmează 5 informații importante privind simptomele, originile și efectele fibroamelor uterine asupra organismului.
1. Ce este fibromul uterin și care sunt cauzele sale?
Multe femei se plâng de același lucru: duc o viață sănătoasă, se îngrijesc de sănătatea lor sexuală, se prezintă la consulturi ginecologice periodice și, chiar și așa, primesc un diagnostic dezolant: fibrom uterin.
Care este explicația? Din păcate, nu se cunosc cauzele acestei probleme. Se consideră că originile sale sunt de natură genetică, dar încă nu știm cu exactitate cum apare și cum se dezvoltă.
Uterul are mai multe straturi. Unul dintre ele este miometrul.
- Hormonii feminini, cum ar fi estrogenul și progesteronul, stimulează creșterea unor mici noduli în miometru, care se pot transforma treptat în fibroame.
- Acestea se împart în mai multe fibroame subseroase atunci când se află la suprafața uterului, în fibroame intramurale atunci când sunt localizate în peretele uterin sau în fibroame submucoase atunci când se dezvoltă în interiorul uterului.
Fibromul subseros este, în general, aproape asimptomatic. Însă fibromul intramural și cel submucos afectează endometrul și pot provoca sângerări, durere și, în cazurile cele mai severe, infertilitate.
Circulația sanguină deficitară la nivelul uterului duce de asemenea la apariția fibroamelor, putând cauza dureri acute și avorturi spontane.
2. Care sunt factorii de risc?
Medicii susțin că fibromul uterin apare, în general, la persoanele cu vârste cuprinse între 35 și 55 de ani, fiind mai comun în rândul celor cu vârste cuprinse între 45 și 55 de ani.
- Acest tip de tumoră benignă apare cel mai adesea în perioada fertilă a femeii.
- Dacă mama ta a avut această problemă, ești predispusă la dezvoltarea unui fibrom uterin.
- Riscul de apariție a fibromului uterin este mai mare dacă ești obeză sau dacă nu ai născut niciodată.
3. Simptomele fibromului uterin
Este important de reținut că aproape 30% dintre femeile cu fibrom uterin nu prezintă simptome. Numai consultul ginecologic periodic te poate ajuta să detectezi această problemă.
Să vedem totuși care sunt cele mai comune simptome cu care se confruntă majoritatea femeilor afectate:
- Menstruație abundentă.
- Sângerări intermenstruale.
- Prelungirea duratei menstruației.
- Anemie feriprivă.
- Senzație de balonare și oboseală.
- Creștere în greutate.
- Dureri în timpul actului sexual.
- Nevoia de a urina mai des.
4. Cum se tratează fibromul uterin?
Dacă ești diagnosticată cu fibrom uterin, probabil primul lucru la care te gândești este faptul că va trebui să te supui unei intervenții chirurgicale, însă acest lucru nu este întotdeauna necesar.
- Fibroamele uterine de dimensiuni mici pot fi tratate cu un tratament adecvat și consultații periodice.
- Dacă fibromul este de dimensiuni mari sau dacă este mic, dar medicamentele nu au niciun efect, va trebui într-adevăr să te operezi.
- Poate fi necesară o miomectomie (extragerea fibromului fără a afecta uterul) sau o histerectomie (îndepărtarea parțială sau totală a uterului).
- Cu toate acestea, mulți specialiști recomandă un tratament medical pe bază de ulipristal acetat, o substanță care reglează nivelul de progesteron și care reduce considerabil prezența fibroamelor uterine.
Te-ar putea interesa și:
5. Fibromul uterin și fertilitatea
Una dintre cele mai frecvente incertitudini ale femeilor diagnosticate cu fibrom uterin este dacă pot sau nu să mai rămână însărcinate.
Desigur, acest lucru depinde și de vârsta pacientei. Fiind o tumoră benignă foarte comună în rândul femeilor aflate la vârsta fertilității, posibilitatea de a nu putea avea copii este una dintre cele mai frecvente temeri.
Specialiștii oferă următoarele răspunsuri:
- Dacă tumora este mare, ea poate cauza probleme de fertilitate și complicații în timpul sarcinii.
- Femeile care s-au supus unei miomectomii încă mai pot rămâne însărcinate.
- Fibroamele pot provoca avorturi spontane, drept pentru care este indicat să îți planifici sarcina și să întrebi medicul ginecolog dacă poți rămâne însărcinată și dacă nu te supui niciunui risc.
Un fibrom uterin mai mare de 4 cm poate cauza probleme severe în perioada sarcinii. Printre acestea se numără nașterea prematură, durere pelviană sau chiar deplasarea placentei.
Ai grijă de sănătatea ta și nu uita de vizitele regulate la medic. Acesta îți poate oferi cele mai bune sfaturi în ceea ce privește problemele cu care te confrunți.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Donnez, J., & Dolmans, M.-M. (2016). Uterine fibroid management: from the present to the future. Human Reproduction Update, 22(6), 665–686. https://doi.org/10.1093/humupd/dmw023
-
Farris, M., Bastianelli, C., Rosato, E., Brosens, I., & Benagiano, G. (2019). Uterine fibroids: an update on current and emerging medical treatment options. Therapeutics and Clinical Risk Management, 15, 157–178. https://doi.org/10.2147/tcrm.s147318
- Manta, L., Suciu, N., Toader, O., Purcărea, R. M., Constantin, A., & Popa, F. (2016). The etiopathogenesis of uterine fibromatosis. Journal of Medicine and Life, 9(1), 39–45. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5152611/
- Phelippeau, J., & Fernandez, H. (2016). Fibromas uterinos. EMC – Ginecología-Obstetricia, 52(4), 1–6. https://doi.org/10.1016/s1283-081x(16)80902-9
- Reis, F. M., Bloise, E., & Ortiga-Carvalho, T. M. (2016). Hormones and pathogenesis of uterine fibroids. Best Practice & Research Clinical Obstetrics & Gynaecology, 34, 13–24. https://doi.org/10.1016/j.bpobgyn.2015.11.015
- Zimmermann, A., Bernuit, D., Gerlinger, C., Schaefers, M., & Geppert, K. (2012). Prevalence, symptoms and management of uterine fibroids: an international internet-based survey of 21,746 women. BMC Women’s Health, 12(6). https://doi.org/10.1186/1472-6874-12-
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.