5 fraze și reflecții filozofice despre război

Din păcate, războaiele au însoțit omenirea de-a lungul istoriei. Acest lucru a făcut ca mulți filozofi să reflecteze asupra naturii, cauzelor și consecințelor războiului în cultura umană și universală. Descoperiți 5 fraze și reflecții filozofice despre război!

Gânditorii care au abordat acest fenomen au ridicat întrebări precum următoarele:

• Ce este războiul?
• Este posibilă o lume fără războaie?
• Care este obiectivul războiului?
• Există războaie justificate?

5 fraze și reflecții filozofice despre război

1. Ființele umane sunt predispuse la a porni războaie

Războiul este starea naturală a omului.

Din cele mai vechi timpuri, diverși gânditori au afirmat faptul că războiul este o trăsătură a ființei umane. De exemplu, pentru Tucidide, un istoric grec din secolul al V-lea î.Hr., sporirea puterii uneia dintre părți este originea conflictelor, aspect pe care el îl consideră natural la specia umană.

La rândul său, Platon a susținut că starea naturală a comunităților este războiul, care a fost promovat de antagonismul care este prezent în natura omului (care este deasupra armoniei).

Cu toate acestea, Platon nu a justificat niciun fel de război. Le-a respins pe cele care aveau loc în interiorul comunității, deși a apărat luptele cu inamicul exterior: barbarii care tulburau liniștea interioară.

Prin urmare, pentru Platon, pacea nu însemna doar menținerea unei relații de prietenie și reglementarea războiului intern, ci și evitarea amestecului extern al barbarilor în treburile comunității.

Filozoful spaniol Gustavo Bueno a susținut că războiul este un fenomen profund uman. Deși este un proces brutal și periculos, este legat de cine suntem noi ca specie și de dezvoltarea noastră ca civilizație.

Citiți și: Asemănări și diferențe între filozofie și psihologie

2. Legitimitatea războiului

Toate războaiele sunt sfinte. Te provoc să găsești un beligerant care să nu creadă că are dreptatea de partea lui.

Un alt subiect foarte dezbătut în filozofie este legitimitatea războiului. Platon a afirmat că războiul este legitim atât timp cât scopul său este apărarea ordinii unui stat. Dar, dacă războaiele sunt produsul lăcomiei, atunci ele sunt ilegitime, deși inevitabile. Filozoful atenian considera că lăcomia este parte a naturii noastre.

În Evul Mediu, reflecțiile asupra războiului în cultura occidentală au fost influențate de creștinism. Sfântul Augustin din Hipona a considerat războiul ca fiind ceva negativ, de evitat. El a apărat însă existența războiului drept, cu cauze justificate. În acest sens, jefuirea și atacarea altor state nu sunt legitime, dar apărarea statului în fața agresiunii este îndreptățită.

Nicholas Machiavelli a susținut că războiul și forța sunt mai presus de justiție. Prin urmare, războiul nu poate fi drept sau nedrept, ci inevitabil, necesar și util pentru a impune ordinea într-un stat.

În contrast cu aceste poziții este perspectiva lui Kant, care a susținut că nicio ființă umană nu trebuie sacrificată. Nu suntem mijloace pentru un scop. Prin urmare, Kant a afirmat că războiul trebuie evitat cu orice preț și nu există o justificare morală pentru el.

3. Natura umană nu include conflictul

Nu este suficient să câștigi războiul, important este să aduci pacea.

Alți gânditori afirmă că armonia este ceea ce ne definește ca specie. Aristotel credea că ființa umană este singurul animal capabil să aprecieze diferența dintre bine și rău, corect și nedrept. Prin urmare, suntem singura specie capabilă să evite conflictul.

În plus, conform Stagiritului, ființa umană este un animal politic, care prin natură tinde să trăiască în uniune cu ceilalți, creând societatea. Capacitatea noastră de raționament n permite să înțelegem că războiul nu este întotdeauna cea mai bună opțiune.

Aristotel a admis însă că ordinea polisului generează conflicte, deoarece există acorduri și norme. Conflictele au un anumit grad de violență, care nu va fi niciodată complet suprimat. Scopul războiului este restabilirea păcii.

4. Proiectul de pace perpetuă

Chiar și filozofii vor prezenta războiul ca ceva nobil pentru umanitate, uitând de grecii care spuneau: rău este războiul care generează mai mult rău decât elimină.

Proiectul păcii perpetue a fost abordat de filozofi precum Rousseau, Leibniz și Kant. Acesta constă în propunerea unui plan care să garanteze pacea universală și de durată.

Kant a scris un tratat politic intitulat Despre pacea perpetuă. Acolo prezintă câteva propuneri pentru a garanta pacea:

• Eliminarea posibilității ca statele să fie cedate sau donate persoanelor fizice
• Eliminarea armatelor permanente
• Dispariția datoriei naționale, deoarece generează tensiuni între națiuni
• Adoptarea republicanismului ca formă de guvernare și libertatea statelor federate în cadrul fiecărei națiuni

Hegel a susținut că nu poate exista pace perpetuă sau o ordine juridică internațională, căci între state voința particulară este mai presus de dorința de a menține pacea. Pentru Hegel, războiul nu trebuie evitat. Este mijlocul care permite unui anumit popor să domine altul.

Descoperiți: Ce este răul? O viziune filozofică asupra răului

5. Fraze filozofice război: consecințele devastatoare ale războaielor mondiale

Omul trebuie să pună capăt războiului. Dacă nu, va pune capăt umanității.

Istoria ne-a arătat că modul în care apar conflictele s-a schimbat în timp. Pe măsură ce timpul trece, apar noi arme și strategii, până la atingerea unor niveluri foarte înalte de distrugere și barbarie.

Pe parcursul secolului al XX-lea, capacitatea distructivă a ființei umane a fost evidențiată de războaiele mondiale și dezvoltarea armelor nucleare. Filosoful Günther Anders a considerat că aceste fapte sunt motive puternice pentru a evita orice război de acum înainte.

Omenirea și-a mărit capacitatea de autodistrugere și a început să se teamă de ea. Războaiele există în continuare, dar cu o altă abordare: lipsite de orice urmă de virtute și cu mai multă prudență.

Este necesar să reflectăm asupra războiului. Conflictele internaționale din ultimii ani aduc în prim plan probleme atât de importante precum viitorul umanității.