Cum gândurile negative devin boli

Atunci când treci prin perioade intense de anxietate și depresie, există șanse mari ca aceste stări psihice să-ți afecteze și organismul, provocând diverse simptome la nivel fizic. 
Cum gândurile negative devin boli

Ultima actualizare: 04 Februarie, 2021

Atitutdinile pesimiste au fost asociate unei sănătăți mintale și fizice mai precară. Din acest motiv, o întrebare importantă se referă la modul în care gândurile negative devin boli.

Recent am putut observa o creștere a numărului studiilor privind relația dintre minte și corp. Specialiștii înțeleg acum că această legătură este mai strânsă decât ne-am închipuit.

În cele ce urmează îți vom prezenta mecanismele care explică această interacțiune.

De ce gândurile negative devin boli?

Femeie experimentând cum gândurile negative devin boli

Studiile au arătat că o stare psihică bună este asociată cu o stare fizică pe măsură – atât sănătatea organismului în sine, cât și modul în care o percepi. Recenzii precum cea efectuată de Prof. Andrew Steptoe și echipa sa au demonstrat asta.

Se pare că ordinea și speranța care sălășluiesc în ideile noastre au abilitatea de a afecta sănătatea fizică, prin intermediul sistemului nervos.

Dacă mintea ta este neliniștită, ești mai predispus la îmbolnăvire. Tototdată, anxietatea și depresia produc multe reacții organice care oferă indicii cu privire la interacțiunea minte-corp.

Răspunsul la stres

Gândește-te puțin la momentele în care ești cuprins de anxietate. Inima îți bate mai tare și mai repede, îți tremură mâinile și începi să transpiri.

Toate aceste simptome apar deoarece mintea ta declanșează o reacție fizică în organism, Drept consecință, apar simptome precum tehicardia, pulsul accelerat sau dilatarea pupilelor.

Cu alte cuvinte, stresul alterează modul în care organismul funcționează ca și atunci când facem mișcare. Însă există o mare diferență între aceste procese, deoarece în primul caz nu este vorba de activitate fizică, ceea ce previne canalizarea energiei cu un scop rezonabil.

Poate cel mai bun mod de a explica acest proces este să apelăm la o metaforă. Închipuie-ți că o multitudine de mașini merg pe o autostradă. Dintr-o dată, șoseaua se termină și traficul trebuie absorbit de către un drum lateral. Cel mai probabil rezultat este un accident rutier. Același lucru se întâmplă în corp.

Inima ta trimite „mașini” către restul corpului tău, care nu are capacitatea de a le primi. Dacă această situație persistă pentru un timp scurt sau nu este foarte intensă, nimic nu se întâmplă. Dar dacă reacția este persistentă sau continuă, daunele pot fi semnificative.

Acțiunile noastre explică cum gândurile negative devin boli

Femeie tristă aflând cum gândurile negative devin boli

Până acum am vorbit doar despre cum mintea poate influența și îmbolnăvi corpul, dar nu putem omite un alt aspect la fel de important –  comportamentul. Iată un exemplu:

Cu toții trecem prin anumite perioade în viață care nu sunt chiar fericite sau motivante. În astfel de perioade este posibil să neglijezi anumite aspecte ce țin de înfățișare sau îngrijire. Unul dintre primele elemente afectate este chiar dieta.

Renunți la alimentele care nu te încântă foarte tare și care de obicei reprezintă opțiunile cele mai sănătoase. În schimb, ești mai atras de alimentele care îți oferă cea mai mare plăcere.

Femeie mâncând un hamburger

Care este explicația? Este o chestiune de echilibru. Cauți plăcerea pe care ai pierdut-o în alte aspecte ale vieții în mâncarea pe care o consumi. Din păcate, imaginea care apare mereu la televizor în filme și seriale a fetei care stă singură pe canapea și se îndoapă cu înghețată este cât se poate de autentică.

Și lipsa motivației este frecventă în stările depresive. Lucrurile sau gândurile care altădată te motivau să ai grijă de tine trec acum pe locul doi, acordând prioritate tristeții care a apărut și s-a înrădăcinat în tine. Activitățile de rutină din trecut necesită acum un efort mai mare. Este posibil să încerci să-ți simplifici obiceiurile – dacă înainte te duceai la supermarket după ce ieșeai de la serviciu, acum preferi să comanzi o pizza. Este mult mai comod!

Însă aceste tipare de comportament, care pot acompania câteodată disconfortul emoțional resimțit, pot afecta negativ și sănătatea fizică.

Un studiu recent publicat de către Rai Ajit K. Srivastava (Universitatea de Stat Wayne, Statele Unite) sugerează că diabetul, bolile cardiovasculare sau obezitatea sunt consecințe posibile ale acestui fenomen.

Reversul medaliei

Conform celor spuse anterior, unele aspecte merită atenție specială dacă vrei să înțelegi evoluția unor diverse stări fizice.

Pe scurt, am discutat despre rolul jucat atât de reacția corpului la disconfort, precum și comportamentele negative la care recurge pentru a gestiona situația. Ambii factori pot cauza diverse alterări și patologii.

Însă, deși gândurile negative pot deveni boli din mai multe motive, este adevărat și că atitudinile pozitive sunt asociate cu o bunăstare superioară și un nivel de stres mai scăzut.

Dacă vrei să ai o stare mintală optimă și să-ți îmbunătățești sănătatea, nu uita să recurgi la optimism, la rețeaua ta de susținere socială și să adopți un stil de viață activ.

S-ar putea să te intereseze...
7 sfaturi pentru a-ți îmbunătăți sănătatea mintală
Doza de SănătateCitește-l în Doza de Sănătate
7 sfaturi pentru a-ți îmbunătăți sănătatea mintală

Sănătatea mintală este la fel de importantă ca sănătatea fizică. Când mintea nu mai funcționează așa cum trebuie, corpul are și el de suferit.



  • Cohen, S., Murphy, M. L. M., & Prather, A. A. (2019). Ten Surprising Facts About Stressful Life Events and Disease Risk. Annual Review of Psychology, 70(1), 577–597. https://doi.org/10.1146/annurev-psych-010418-102857
  • Eagleson, C., Hayes, S., Mathews, A., Perman, G., & Hirsch, C. R. (2016). The power of positive thinking: Pathological worry is reduced by thought replacement in Generalized Anxiety Disorder. Behaviour Research and Therapy, 78, 13–18. https://doi.org/10.1016/j.brat.2015.12.017
  • Gustavon, D. E., Du Pont, A., Whisman, M. A., & Miyake, A. (2018). Evidence for Transdiagnostic Repetitive Negative Thinking and Its Association with Rumination, Worry, and Depression and Anxiety Symptoms: A Commonality Analysis. Collabra: Psychology, 4(1), 13. https://doi.org/10.1525/collabra.128
  • Srivastava, R. A. K. (2018). Life-style-induced metabolic derangement and epigenetic changes promote diabetes and oxidative stress leading to NASH and atherosclerosis severity. Journal of Diabetes & Metabolic Disorders, 17(2), 381–391. https://doi.org/10.1007/s40200-018-0378-y
  • Steptoe, A., Deaton, A., & Stone, A. A. (2015). Subjective wellbeing, health, and ageing. The Lancet, 385(9968), 640–648. https://doi.org/10.1016/s0140-6736(13)61489-0