OSFED: cea mai frecventă tulburare de alimentație
 

OSFED: cea mai frecventă tulburare de alimentație

În general, OSFED-urile împărtășesc simptomele celor mai cunoscute tulburări de alimentație, dar nu îndeplinesc toate criteriile de diagnostic.
OSFED: cea mai frecventă tulburare de alimentație

Ultima actualizare: 05 ianuarie, 2022

OSFED (Alte tulburări specifice de alimentație) nu sunt deloc cunoscute publicului larg. Totuși, sunt la fel de serioase și pot pune în pericol sănătatea pacienților.

Tipuri și caracteristici ale tulburărilor OSFED

Conform Manualului de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mintale (DSM-V), OSFED se referă la tulburările de alimentație diferite de cele deja cunoscute.

Unele OSFED sunt următoarele:

  • Anorexia nervoasă atipică: este asemănătoare cu anorexia, însă nu întrunește toate criteriile.
  • Bulimia nervoasă cu frecvență scăzută și/sau durată limitată: are simptome sau caracteristici similare cu bulimia, dar nu îndeplinește toate criteriile.
  • Tulburare de purjare: acțiunea de purjare nu are loc compulsiv. De aceea, se deosebește de bulimia nervoasă.
  • Sindromul alimentației nocturne: caracterizat prin reapariția consumului excesiv de alimente după cină sau la trezire.
  • Tulburare de alimentație excesivă: apare mai puțin de o dată pe săptămână.

Cauzele OSFED

Există multiple cauze, de la genetică, la societate și cultură. Nu trebuie să pierdem din vedere faptul că presiunea societății este dăunătoare.

Fată care se confruntă cu OSFED

Simptomele OSFED și modul în care acestea afectează pacientul

Unele dintre cele mai comune simptome sunt următoarele:

  • Variații de greutate: creștere sau scădere
  • Diete constante și pierdere în greutate
  • Auto-percepție negativă a corpului
  • Preocupare excesivă pentru exerciții fizice
  • Anxietate și nervozitate
  • Alterări ale menstruației, chiar și amenoree
  • Dorință sexuală scăzută sau libido scăzut

Acestea sunt câteva dintre simptomele care, în multe cazuri, coincid cu tulburările de alimentație tradiționale. În general, ceea ce caracterizează tulburările de alimentație sunt expresiile comportamentale, precum privitul continuu în oglindă, evitarea alimentelor sau ritualurile legate de alimentație.

Orice tip de tulburare interferează cu funcționarea și viața de zi cu zi a persoanelor bolnave. O persoană cu OSFED va evita întâlnirile sociale pentru a nu mânca sau poate mânca și vărsa ulterior. Desigur, acest lucru duce la complicații de sănătate.

Tratamentul tulburărilor de alimentație

Sunt necesare următoarele controale:

  • Un examen fizic medical, care determină starea de sănătate și gradul de progres sau severitatea tulburării, pentru a alege cea mai bună metodă de tratament. În unele cazuri, poate fi necesară spitalizarea.
  • Evaluare și îngrijire psihologică pentru a face față bolii și pentru a stabili linii directoare de autoîngrijire. Uneori, se intervine la nivel de familie.

Cum puteți fi de autor?

Iată câteva sfaturi pentru a ajuta pe cineva cu orice tulburare de alimentație:

  • Încurajați pacientul să ceară ajutor. Majoritatea acestor tulburări necesită o abordare specifică.
  • Evitați orice tip de comentariu care se referă la aspect și corp sau la creșterea și pierderea în greutate.
  • Nu aduceți în discuție tiparele de frumusețe.
  • Arătați sprijin și interes, dar nu judecați. Consolidați aspectele pozitive.
Medic ce tratează OSFED

Un om aparent sănătos ascunde uneori o tulburare de alimentație

Este important să știm care sunt practicile alimentare sănătoase pentru a putea identifica tulburările. Multe tulburări alimentare se ascund sub masca unor diete sau obiceiuri sănătoase, creând obstacole în calea detectării lor în timp util. Asta nu înseamnă că toți cei care își îngrijesc corpul sau care urmează o dietă au o tulburare. Acest lucru necesită un diagnostic mai profund.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Etxeberria, Y., González, N., Padierna, J. Á., Quintana, J. M., & De Velasco, I. R. (2002). Calidad de vida en pacientes con trastornos de alimentación. Psicothema14(2), 399-404.
  • Tapia Ilabaca, P., & Ornstein Letelier, C. (1999). Trastornos de alimentación en estudiantes universitarios. Rev. psiquiatr. clín.(Santiago de Chile), 7-10.
  • Caballo, V. E. (Ed.). (2008). Manual para el tratamiento cognitivo-conductual de los trastornos psicológicos (Vol. 2). Siglo Veintiuno de España.

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.