Psihiatria nutrițională: ce este și cum ne ajută?
 

Psihiatria nutrițională: ce este și cum ne ajută?

Psihiatria nutrițională studiază relația dintre nutriție și sănătate mintală. Descoperirile sunt promițătoare pentru dezvoltarea de noi terapii.
Psihiatria nutrițională: ce este și cum ne ajută?
Maria Patricia Pinero Corredor

Scris și verificat de nutriționistul Maria Patricia Pinero Corredor.

Ultima actualizare: 08 ianuarie, 2023

Cu toții ne dorim să avem o sănătate mintală bună, dar factorii care ne înconjoară sunt complecși. Nutriția este crucială și este un domeniu de studiu foarte interesant când vine vorba de tulburările psihice. Lipsa de nutrienți contribuie la o sănătate precară a creierului. Aici intră în joc psihiatria nutrițională.

Acesta este un nou domeniu de cercetare care folosește suplimentele alimentare în tratamentul și prevenirea bolilor mintale. În timp ce medicina convențională pledează mai mult pentru utilizarea medicamentelor în cazul depresiei, s-a stabilit că lipsa poftei de mâncare, alimentele dulci sau săritul peste mese pot avea un impact ridicat asupra acestei tulburări.

Prin urmare, trebuie să abordăm factorii nutriționali, comportamentul și emoțiile umane. În acest articol, vă vom arăta cum este folosită psihiatria nutrițională pentru ameliorarea problemelor de sănătate mintală.

Cum influențează dieta sănătatea mintală?

Potrivit revistei Nutrititon Journal, 4 din cele 10 cauze principale de dizabilitate din Statele Unite și din alte țări dezvoltate sunt legate de tulburările mintale. În plus, una dintre cauze poate fi lipsa anumitor nutrienți.

Unele studii susțin faptul că multe afecțiuni de sănătate mintală pot debuta cu un răspuns inflamator al intestinului. Reactivitatea este asociată cu o lipsă de probiotice, micronutrienți și omega-3.

Un alt grup de experți a confirmat aceste constatări. De exemplu, persoanele cu anxietate și depresie își pot îmbunătăți starea de spirit cu suplimente de zinc, magneziu, omega-3 și vitaminele B și D3.

În cazul particular al magneziului, s-a descoperit că suplimentarea cu citrat de magneziu zilnic duce la o ameliorare semnificativă a depresiei și anxietății la orice vârstă, sex sau nivel de boală.

În ceea ce privește omega-3, unele studii îl consideră a fi critic pentru dezvoltarea și funcționarea creierului. Nivelurile scăzute au fost legate de proasta dispoziție și deficiența cognitivă.

Utilizarea probioticelor a fost și ea explorată în psihiatria nutrițională. Cercetările au arătat că administrarea zilnică de bacterii vii poate reduce depresia și anxietatea. De fapt, unii specialiști au inventat termenul de „psihobiotice” pentru a se referi la probioticele cu impact pozitiv asupra sănătății mintale.

Descoperiți: Care sunt alimentele cu cele mai multe toxine?

Specialist în psihiatria nutrițională
Cercetările au stabilit că există o legătură între nutriție și sănătatea mintală.

Care este scopul psihiatriei nutriționale?

Acest studiu asupra psihiatriei nutriționale abordează relația dintre alimentație și tulburările mintale. Provocările cheie pentru acest domeniu de cercetare sunt următoarele:

  • Intervenția alimentară în tulburările mintale la nivel clinic și social
  • Identificarea cauzelor biologice care susțin relația nutriție-tulburare mintală
  • Studierea efectului nutrienților cheie și al psihobioticelor în bolile mintale
  • Studiile observaționale și experimentale în psihoză axate pe dietă

Cum ar trebui să arate alimentația conform psihiatriei nutriționale?

Psihiatria nutrițională se bazează pe un aport ridicat de legume, cereale integrale, nuci, pește și semințe, alimentele fiind puțin sau deloc procesate. Multe studii indică faptul că cele mai bune alimente pentru creier sunt cele care protejează inima și vasele de sânge. Iată ce ar trebuie să consumăm:

  • Pește gras: Peștele gras, cum ar fi somonul, sardinele și păstrăvul, este o sursă de acizi grași omega-3. Potrivit mai multor studii, acești acizi pot ajuta la întârzierea deteriorării mintale și la prevenirea bolii Alzheimer. Un alt studiu vorbește despre omega-3 și eficacitatea lor antidepresivă.
  • Nuci: Conform revistei Hospital Nutrition, acidul gras linolenic din nuci ajută la scăderea tensiunii arteriale și la menținerea arterelor curate. Acest lucru este bun atât pentru inimă, cât și pentru creier.
  • Căpșuni și afine: Pigmenții din aceste fructe sunt antocianii. Potrivit unui grup de experți, aceștia acționează ca agenți antiinflamatori și antioxidanți, care protejează împotriva îmbătrânirii creierului și bolilor neurodegenerative.
  • Broccoli și frunze verzi. Broccoli, spanacul, kale și alte verdețuri conțin vitamina K. Studiile sugerează că prezența acestei vitamine poate ajuta la încetinirea declinului cognitiv și poate susține o memorie mai bună.
  • Cafea și ceai: Cofeina poate stimula eliberarea de serotonină, o substanță care ne face să ne simțim bine. Pe termen lung, consumul de cafea poate reduce riscul apariției de Alzheimer și Parkinson.
  • Turmeric: Curcumina, un ingredient activ din turmeric, este un puternic antioxidant și antiinflamator. Experții susțin că ajută în caz de depresie.

Importanța microbiomului intestinal

Microbiomul intestinal se referă la milioanele de bacterii „bune” care trăiesc în tractul digestiv și joacă un rol fundamental în sănătate. Există studii despre relația dintre funcția creierului și microbiota intestinală și posibilitatea ca aceasta să influențeze tulburările neuropsihice.

Bacteriile „bune” protejează mucoasa intestinelor și este o barieră puternică împotriva toxinelor și bacteriilor „rele”. În plus, au un rol bidirecțional între tractul digestiv și sistemul nervos central (axa intestin-creier).

Unii experți consideră că această axă este baza pentru numeroase tulburări neurologice cu impact ridicat, cum ar fi Alzheimer, Parkinson și scleroza multiplă.

Microbiota intestinală
O parte a psihiatriei nutriționale se concentrează pe studierea relației dintre echilibrul microbiomului intestinal și sănătatea mintală.

Psihiatria nutrițională: un domeniu în curs de dezvoltare

Deși există multe dovezi privind calitatea dietei și bolile mintale comune, acestea se bazează pe observații. Nu au fost efectuate suficiente studii randomizate controlate. Cele mai multe studii s-au concentrat pe relația dintre dietă și depresie. Alte boli mintale mai grave, cum ar fi tulburarea bipolară și schizofrenia, au fost examinate într-o măsură limitată.

Deși psihonutriția este un domeniu de cercetare relativ nou, utilizarea suplimentelor alimentare devine un adjuvant pentru îmbunătățirea sănătății mintale la toate grupele de vârstă.

Acest studiu sugerează compilarea constatărilor studiilor de înaltă calitate și implementarea psihiatriei nutriționale în practica clinică. Este o sarcină importantă pentru viitorul acestui domeniu de cunoaștere.

Nutrition Society susține că intervențiile nutriționale pot reduce semnificativ povara bolilor mintale. Cercetările privind sistemul imunitar, biologia oxidativă, plasticitatea creierului și microbiomul intestin-creier sunt subiecte cheie.

Pentru o societate mai sănătoasă din punct de vedere mintal, nutriționiștii și psihiatrii trebuie să abordeze relația dintre dietă și tulburările mintale. Psihonutriția ar trebui să fie o terapie alternativă sau complementară.



  • Lakhan SE, Vieira KF. Nutritional therapies for mental disorders. Nutr J. 2008 Jan 21;7:2.
  • Gómez-Pinilla F. Brain foods: the effects of nutrients on brain function. Nat Rev Neurosci. 2008 Jul;9(7):568-78.
  • Marx W, Moseley G, Berk M, Jacka F. Nutritional psychiatry: the present state of the evidence. Proc Nutr Soc. 2017 Nov;76(4):427-436.
  • Tarleton EK, Littenberg B, MacLean CD, Kennedy AG, Daley C. Role of magnesium supplementation in the treatment of depression: A randomized clinical trial. PLoS One. 2017 Jun 27;12(6):e0180067.
  • Deacon G, Kettle C, Hayes D, Dennis C, Tucci J. Omega 3 polyunsaturated fatty acids and the treatment of depression. Crit Rev Food Sci Nutr. 2017 Jan 2;57(1):212-223.
  • Ng QX, Peters C, Ho CYX, Lim DY, Yeo WS. A meta-analysis of the use of probiotics to alleviate depressive symptoms. J Affect Disord. 2018 Mar 1;228:13-19.
  • Sarkar, Amar,  Lehto, Soili,  Harty, Siobhán, Dinan, Timothy, Cryan, John, Burnet, Philip. Psychobiotics and the Manipulation of Bacteria–Gut–Brain Signals. Trends in Neurosciences. 2016, 39, 11. Disponible en: https://www.researchgate.net/publication/309450465_Psychobiotics_and_the_Manipulation_of_Bacteria-Gut-Brain_Signals.
  • Felice N. Jacka. Nutritional Psychiatry: Where to Next? EBioMedicine. 2017, 17, 24-29. Disponible en: https://www.thelancet.com/action/showPdf?pii=S2352-3964%2817%2930079-8.
  • Morris MC, Evans DA, Tangney CC, Bienias JL, Wilson RS. Fish consumption and cognitive decline with age in a large community study. Arch Neurol. 2005 Dec;62(12):1849-53.
  • Lin PY, Su KP. A meta-analytic review of double-blind, placebo-controlled trials of antidepressant efficacy of omega-3 fatty acids. J Clin Psychiatry. 2007 Jul;68(7):1056-61.
  • Julio Sanhueza Catalán , Samuel Durán Agüeroy Jairo Torres García. Los ácidos grasos dietarios y su relación con la salud. Nutr Hosp. 2015; 32(3):1362-1375.
  • Selvaraju Subash, Musthafa Mohamed Essa,  and Mohammed Akbar. Neuroprotective effects of berry fruits on neurodegenerative diseases. Neural Regent Res.2014,9,16,1557-1566.
  • H. S. Ruxton. The impact of caffeine on mood, cognitive function, performance and hydration: a review of benefits and risks. 2008, 33, 1, 15-25.
  • S.D. Voulgaropoulou, T.A.M.J. van Amelsvoort, J. Prickaerts, C. Vingerhoets. The effect of curcumin on cognition in Alzheimer’s disease and healthy aging: A systematic review of pre-clinical and clinical studies. Brain Research. 2019, Volume 1725.
  • Sanmukhani J, Satodia V, Trivedi J, Patel T, Tiwari D, Panchal B, Goel A, Tripathi CB. Efficacy and safety of curcumin in major depressive disorder: a randomized controlled trial. Phytother Res. 2014 Apr;28(4):579-85.
  • Gómez-Eguílaz, J.L. Ramón-Trapero, L. Pérez-Martínez, J.R. Blanco. El eje microbiota-intestino-cerebro y sus grandes proyecciones. REV NEUROL 2019;68:111-117.
  • Castillo-Álvarez∗y M.E. Marzo-Sola. Papel de la microbiota intestinal en el desarrollo de diferentes enfermedades neurológicas. Neurología. 2019. Disponible en: https://www.researchgate.net/publication/334598044_Papel_de_la_microbiota_intestinal_en_el_desarrollo_de_diferentes_enfermedades_neurologicas
  • Owen L, Corfe B. The role of diet and nutrition on mental health and wellbeing. Proc Nutr Soc. 2017 Nov;76(4):425-426.
  • Matsuoka Y, Hamazaki K. [Considering Mental Health from the Viewpoint of Diet: The Role and Possibilities of Nutritional Psychiatry]. Seishin Shinkeigaku Zasshi. 2016;118(12):880-894.
  • Marx W, Moseley G, Berk M, Jacka F. Nutritional psychiatry: the present state of the evidence. Proc Nutr Soc. 2017 Nov;76(4):427-436.

Conținutul acestei publicații are scop pur informativ. În niciun moment nu ar trebui să faciliteze sau să înlocuiască diagnosticele, tratamentele sau recomandările oferite de către un specialist. Consultă un specialist de încredere dacă ai îndoieli și cere acordul acestuia înainte de a începe orice procedură.