Selfie-urile și tulburările psihologice: cum sunt ele legate?
 

Selfie-urile și tulburările psihologice: cum sunt ele legate?

Activitatea permanentă de a face selfie-uri este legată de anumite tulburări psihologice. Este chiar propusă spre clasificare drept dependență comportamentală.
Selfie-urile și tulburările psihologice: cum sunt ele legate?

Ultima actualizare: 02 August, 2022

Selfie-urile și tulburările psihologice sunt tot mai des asociate. Există o nouă dezbatere despre modul în care ne raportăm la tehnologie. Este adevărat că această practică ne poate afecta?

De câțiva ani încoace, majoritatea oamenilor știu despre ce vorbim atunci când ne referim la un selfie: auto-capturarea unei fotografii, cu o utilizare destinată în general rețelelor de socializare. Unii oameni fac din selfie-uri o adevărată pasiune.

Cum sunt legate selfie-urile și tulburările psihologice?

Nu știm încă ce categorie să atribuim obsesiei de a face selfie-uri. Unii vorbesc deja de selfită, termen folosit pentru a evidenția asocierea dintre selfie-uri și tulburările psihologice.

În funcție de gravitatea acesteia, determinată de timpul pe care persoana în cauză îl petrece făcând fotografii, afecțiunea poate fi clasificată după cum urmează:

  • Limitată: 3 fotografii pe zi, fără a le încărca pe rețelele de socializare.
  • Acută: mai multe fotografii pe zi, postate pe social media.
  • Cronică: sesiuni foto de mai mult de 6 ori pe zi și actualizare pe rețelele sociale.

Există experți care preferă să vorbească despre o tulburare dismorfică corporală, în special când se folosesc filtre și se fac retușuri corporale înainte de postare.

Selfita este inclusă în tulburările 2.0, adică cele care au apărut simultan cu noile tehnologii.

De ce există probleme?

  • A face unul sau mai multe selfie-uri nu este un act dăunător. Problema apare atunci când devine un obstacol în realizarea unei alte activități, devenind principalul interes. Adică, dacă vă întâlniți la cină cu prietenii, dar este mai important să surprindeți imaginea decât să împărtășiți momentul cu ei, atunci există o problemă.
  • Mulți oameni obsedați de selfie-uri au un istoric de stimă de sine scăzută, nevoie și dependență de validare și aprobare externă.
Femeie cu stima de sine scăzută
Stima de sine scăzută se poate afla în spatele nevoii compulsive de a face fotografii pentru a le posta pe rețelele sociale.

Consecințele selfie-urilor 24/7

Este plăcut ca telefonul mobil să ne arate un carusel de fotografii cu ceea ce s-a întâmplat cu un an în urmă și să ne amintească de momentele împărtășite cu familia sau prietenii. Totuși, pericolul apare când granițele dispar. Apar consecințe la nivel individual și interpersonal.

Desigur, nu vorbim doar despre legătura dintre selfie-uri și tulburările psihologice, ci despre consecințe tangibile și concrete în viața reală.

La nivel personal

  • Dacă fotografiile sunt publicate, există o supraexpunere a persoanei în cauză. Acest lucru poate încălca confidențialitatea. Mulți profită de viața publică pentru a-i hărțui pe alții. De exemplu, există hărțuirea cibernetică. Se vorbește și despre modul în care corpul devine un obiect de consum.
  • Există unii oameni care sunt dependenți de reacțiile și comentariile altora la fotografiile lor. Sunt atât de dependenți de opinia celorlalți și atât de nesiguri, încât sunt prinși în căutarea constantă de confirmare și aprobare. Acest lucru creează și mai multă nesiguranță, anxietate și stres.
  • Selfita este o posibilă dependență comportamentală.
  • Deși se întâmplă mai rar, un selfie poate pune viața cuiva în pericol. Au fost semnalate căderi de pe stânci sau alte accidente. În căutarea celei mai bune fotografii, mulți oameni își asumă riscuri inutile.

La nivel interpersonal

  • Nu ne conectăm cu alți oameni pentru că stăm să face selfie-ul perfect.
  • Când selfie-urile implică a fi fotografiați de alții, uneori dăm naștere la dispute pentru ignorarea dreptului la viața privată.
Selfie-urile și tulburările psihologice

Selfie-urile și tulburările psihologice în contextul esteticii și imaginii

Nu putem ignora fenomenul facilitat de noile tehnologii. Nu trebuie să-l demonizăm, ci să învățăm să-l folosim corect.

Punem prea mult preț pe imagine, pe ceea ce „arată bine”. Ajungem să jignim tot ceea ce nu intră în acest canon. Poate că nu suntem atât de conștienți de acest mesaj, dar îl întărim.

De multe ori, viața reală ne enervează pentru că nu vedem totul în culorile și cu filtrele rețelelor de socializare. Trecem la construirea unei imagini prea retușate și fictive, ceea ce nu este în concordanță cu ceea ce se întâmplă când camera este oprită.

În spatele tuturor acestor pretenții de perfecțiune, alimentăm tulburările de alimentație, stresul și depresia. Viața este așa cum este: în toate culorile ei, plus alb și negru. Nu lăsați rețelele de socializare să vă păcălească!

S-ar putea să te intereseze...
Kintsugi: filozofia de viață ce revalidează rănile sufletului
Doza de Sănătate
Citește pe Doza de Sănătate
Kintsugi: filozofia de viață ce revalidează rănile sufletului

Kintsugi este o filozofie în care nu are sens să ignori rănile emoționale sau să le ascunzi, pentru că altfel nu există vindecare.



  • Mills JS, Musto S, Williams L, Tiggemann M. “Selfie” harm: Effects on mood and body image in young women. Body Image. 2018 Dec;27:86-92. doi: 10.1016/j.bodyim.2018.08.007. Epub 2018 Aug 24. PMID: 30149282.
  • Lonergan AR, Bussey K, Mond J, Brown O, Griffiths S, Murray SB, Mitchison D. Me, my selfie, and I: The relationship between editing and posting selfies and body dissatisfaction in men and women. Body Image. 2019 Mar;28:39-43. doi: 10.1016/j.bodyim.2018.12.001. Epub 2018 Dec 17. PMID: 30572289.
  • Fox J, Vendemia MA, Smith MA, Brehm NR. Effects of taking selfies on women’s self-objectification, mood, self-esteem, and social aggression toward female peers. Body Image. 2021 Mar;36:193-200. doi: 10.1016/j.bodyim.2020.11.011. Epub 2020 Dec 23. PMID: 33360476.
  • Starcevic, V., Billieux, J., & Schimmenti, A. (2018). Selfitis, selfie addiction, Twitteritis: Irresistible appeal of medical terminology for problematic behaviours in the digital age. Australian & New Zealand Journal of Psychiatry52(5), 408-409.
  • Balakrishnan, J., & Griffiths, M. D. (2018). An exploratory study of “selfitis” and the development of the Selfitis Behavior Scale. International journal of mental health and addiction16(3), 722-736.