„Sindromul copilului bogat”: un sindrom cauzat de părinți
 

„Sindromul copilului bogat”: un sindrom cauzat de părinți

„Sindromul copilului bogat” nu se referă la bogăția părinților, ci la o educație inadecvată bazată pe supraprotecție și lipsa independenței.
„Sindromul copilului bogat”: un sindrom cauzat de părinți
Bernardo Peña

Scris și verificat de psihologul Bernardo Peña.

Ultima actualizare: 07 ianuarie, 2023

Sindromul copilului bogat, cunoscut și sub numele de affluenza sau ricopatie, nu se referă la copiii oamenilor bogați. Este vorba despre a le oferi copiilor tot ceea ce cer, fără a depune un minim de efort. Situaţia apare adesea în familiile cu venituri economice mari.

Cu toate acestea, este un tipar care poate apărea și în familiile din clasa de mijloc, în care părinții încearcă (adesea în mod inconștient) să compenseze absența fizică și emoțională cu bunuri materiale.

Copiii nu cer cu adevărat bunuri materiale, ci a întări legătura și a le acoperi nevoile afective. Prin urmare, trebuie să simtă că sunt iubiți și trebuie să socializeze cu părinții.

În plus, oferirea unui cadou scump unui copil și îndeplinirea tuturor solicitărilor acestuia nu este una dintre cele mai bune modalități de a oferi educație. Ce se va întâmpla când va trebui să funcționeze singur în societate?

Sindromul copilului bogat: care este originea termenului?

Deși acest sindrom nu este recunoscut ca diagnostic clinic de către asociațiile de psihiatri și psihologi, utilizarea lui a apărut în anul 1990. Affluenza a fost primul termen folosit în cartea The Golden Ghetto: The Psychology of Affluence.

Jessie H. O’Neill explică modul în care copiii răsfățați din familiile bogate manifestă un comportament iresponsabil și lipsit de empatie. Este consecința directă a supraprotecției.

Fetiță care a primit bani

Cazul controversat al lui Ethan Couch

Sindromul copilului bogat este considerat a fi o „epidemie socială de consumerism și materialism exacerbat”.

În 2013, un american de 16 ani , Ethan Couch, care conducea beat cu viteză excesivă a provocat un accident în care patru persoane au murit și nouă au fost rănite. Parchetul a cerut 20 de ani de închisoare, dar pedeapsa a fost redusă la zece ani de încarcerare și un an de tratament psihologic într-un spital privat. Argumentul apărării: tânărul suferea de „afluenza”.

El a încălcat termenii eliberării condiționate în 2020, în încercarea de a evada în Mexic, acțiune pentru care mama sa a fost închisă pentru mușamalizare și facilitare.

Tânărul se află în prezent închis și trebuie să poarte un plasture pentru controlul consumului de alcool și droguri. În 2024, această condiție expiră. Lumea consideră că a scăpat „ieftin”

Cum știi dacă promovezi sindromul copilului bogat?

Nu trebuie sa ai mulți bani pentru a suferi de acest sindrom. Cazurile de „ricopatie” la copiii și adolescenții din clasa de mijloc devin tot mai frecvente.

Potrivit unui studiu publicat în Jurnalul American de Sociologie, părinții de astăzi, din cauza responsabilităților sau efortului de a se poziționa economic, nu petrec suficient timp crescându-și copiii.

Acest lucru înseamnă că ajung să le ofere cadouri materiale pentru a umple acel gol, ceea ce are consecințele sale.

Primele semne

Unul dintre primele semne apare atunci când copilul își exprimă plictiseala cu o frecvență relativă. Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că are o cameră plină de jucării și tot felul de gadgeturi cool.

Atunci când copilul primește un lucru pentru a evita crizele de furie, se încurajează acest comportament. La fel se întâmplă dacă este răsplătit tot timpul pentru că se comportă bine.

O altă modalitate de a dezvolta sindromul este cumpărarea de cadouri scumpe, chiar dacă nu este o ocazie specială. Unii părinți amână cheltuielile familiei pentru a-i îndeplini copilului un capriciu. Aceste atitudini din partea părinților dau naștere sindromului copilului bogat, punând în pericol sănătatea emoțională și fizică a celor mici.

Consecințele asupra sănătății fizice și emoționale

Pe lângă semnele menționate mai sus, aceleași investigații vorbesc și despre o altă serie de „simptome” sau caracteristici pe care le prezintă tinerii cu sindromul copilului bogat:

  • Stimă de sine scăzută și pierderea motivației.
  • Sunt incapabili să tolereze frustrările, deoarece cred că merită totul.
  • Nu se confruntă cu propriile probleme. Ei cred că mama și tata vor veni mereu să-i repare.
  • Inconștiența lor îi face să fie iresponsabili și lipsiți de disciplină.
  • Prezintă un nivel ridicat de stres și anxietate din cauza lipsei de performanță școlară.
  • Au dificultăți în a menține relații armonioase cu semenii lor.
  • Devin neliniștiți și iritabili în legătură cu chestiuni neimportante și ajung să fie foarte nefericiți.
  • Adesea ajung să aibă comportamente dăunătoare, cum ar fi consumul de alcool sau droguri.

Se poate evita sindromul copilului bogat?

Este de o importanță vitală să îi explicăm copilului efortul depus de părinți pentru a avea un stil de viață mai confortabil. Pentru a obține lucruri trebuie să muncești și, uneori, chiar foarte mult. Copilul trebuie să învețe și să economisească.

În cartea Your Child, a Competent Person: Toward New Basic Family Values, terapeutul Jesper Juul afirmă că cei mici trebuie să înțeleagă că există sarcini în interiorul căminului pe care trebuie să le rezolve, fără a fi recompensați pentru asta.

Trebuie să-i înveți că trebuie să pună masa, să scoată gunoiul și să-și facă ordine și curățenie în cameră. Aceste activități vor întări valorile copiilor.

Trebuie să implici copilul în viața reală. Trebuie să învețe să prețuiască ceea ce are și să cultive respectul față de ceilalți. Ca părinți, nu ar trebui să fim supraprotectori; dimpotrivă, este necesar să-i oferim copilului instrumentele care îl ajută să facă față problemelor.

A fi strict cu copiii este și un act de dragoste, deoarece favorizează dezvoltarea etică și emoțională. Copilul este iubit și atunci când îi sunt impuse limite. El trebuie să muncească din greu pentru a obține ceea ce își dorește.

În cele din urmă, este necesar să ținem cont de faptul că și frustrările fac parte din învățare, iar a ști să le faci față este esențial. Prin aceasta, se încurajează dezvoltarea capacităților emoționale și psihologice care vor transforma copiii in adulți mai fericiți.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.



Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.