Tipurile de epilepsie: informații esențiale
Epilepsia este o boală cauzată de un dezechilibru în activitatea electrică a neuronilor din anumite zone ale creierului. Totuși, ceva ce nu toată lumea știe este faptul că între tipurile de epilepsie existente sunt diferențe majore.
Potrivit Comisiei pentru clasificare și terminologie a Ligii internaționale împotriva epilepsiei, boala se caracterizează prin apariția unor crize recurente, care au atât efecte neurobiologice, cât și efecte cognitive și psihologice.
În ciuda faptului că este una dintre cele mai vechi boli din istorie, multe aspecte din dinamica sa sunt însă necunoscute. Din acest motiv, diverse cercetări evidențiază importanța acestei patologii. În consecință, domeniul medicinii a considerat că este esențial să clasifice tipurile și tiparele de prezentare a epilepsiei pentru a învăța cum să o abordăm eficient.
Epidemiologia epilepsiei
Există trei aspecte foarte importante atunci când vine vorba de această boală. În primul rând, trebuie să aflăm ce o cauzează și cum să o tratăm. În al doilea rând, este vital să știm cum este distribuită în întreaga lume. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat câteva statistici privind epilepsia la nivel global. Sa vedem:
- Se estimează că în fiecare moment există peste 50 de milioane de persoane diagnosticate cu epilepsie în lume.
- În funcție de vârsta pacienților și de aria geografică de studiu, prevalența variază de la 4 la 10 pacienți la 1000 de persoane. Este important de reținut că aceste cifre se dublează în țările sărace.
- Aproximativ 80% dintre pacienții cu epilepsie trăiesc în locuri în care economia este încă în curs de dezvoltare.
- 70% dintre persoanele cu epilepsie ar putea trăi fără convulsii dacă boala ar fi tratată corespunzător. Din păcate, în anumite regiuni ale lumii, trei sferturi dintre pacienți nu primesc niciun fel de tratament.
- Persoanele cu epilepsie sunt de trei ori mai predispuse să moară în comparație cu populația generală.
Citește mai mult:
Tipurile de epilepsie
Crize generalizate
Mai jos, vom rezuma diferitele tipuri de epilepsie generalizată:
- Criza tonico-clonică generalizată. O pierdere bruscă a conștiinței este principala sa caracteristică. Inițial, provoacă rigiditate generală a corpului (faza tonică) și apoi mișcări ritmice (faza clonică). Pot exista și alte simptome în timpul acestor crize, cum ar fi mușcăturile limbii, expulzarea urinei sau accidentările la căderea la pământ. Este cea mai evidentă și cea mai gravă variantă a bolii.
- Absență. Se caracterizează printr-o pierdere a conștiinței cu imobilitate și privire fixă pentru câteva secunde. Este ușor de tolerat, dar crizele pot apărea de mai multe ori pe zi.
- Mioclonică. Se caracterizează printr-un spasm brusc în întregul corp sau într-o parte a acestuia (în special la nivelul extremităților superioare). Acest lucru determină căderea individului.
- Atonică. Pierderea tonusului muscular, căderea și absența de scurtă durată a conștiinței.
Cu excepția variantei tonico-clonice, restul convulsiilor generalizate sunt instantanee cu recuperări rapide. O mare parte din pericol constă în activitatea pe care o desfășoară persoana respectivă în momentul atacului.
Convulsii epileptice focale
Aceste tipuri depind de zona creierului în care apare dezechilibrul electric neuronal. Există diferite forme în funcție de manifestările lor:
- Fără perturbarea conștiinței (simple crize parțiale). O parte a corpului începe să tremure timp de câteva secunde sau minute. Crizele se pot manifesta prin furnicături intense, gânduri ciudate sau vedenii luminoase.
- Cu conștiința modificată (convulsii parțiale complexe). Acest tip este similar cu precedentele. Cu toate acestea, există o pierdere a cunoștinței. Diferența față de cele generalizate este faptul că persoana nu cade la pământ, deoarece nu există o pierdere a tonusului muscular. Însă este separată de realitate.
- Crize bilaterale. Se întâmplă atunci când un eveniment epileptic focalizat se extinde de la punctul de focalizare la întreaga suprafață a creierului.
Cauze și tratament
Cauzele epilepsiei sunt multiple. Multe studii colectează progresele pe care știința le-a făcut în ultimele decenii în înțelegerea mecanismelor de acțiune și a motivelor care stau la baza acestei patologii. Organizația Mondială a Sănătății enumeră unele dintre cele mai frecvente cauze. Să vedem care sunt:
- Defecte cerebrale cauzate de leziuni prenatale sau leziuni apărute în timpul nașterii
- Malformații congenitale la nivel neurologic sau genetic
- Leziuni la cap
- Accidente vasculare cerebrale (ale fluxului sanguin) care limitează aportul de oxigen necesar către creier
- Infecții cerebrale, cum ar fi cisticercoza (invazia larvelor Taenia solium, care creează chisturi între neuroni)
- Tumori cerebrale
Conform Manualului de tratament pentru epilepsie, medicația de bază a tuturor pacienților se bazează pe utilizarea substanțelor antiepileptice (DEA). Aceste medicamente încearcă să elimine apariția convulsiilor cu un număr minim de efecte secundare.
În plus, aceste medicamente sunt destul de ieftine. Unele dintre ele nici măcar nu depășesc 5 USD pe an. În ciuda acestui fapt, mulți oameni din țările în curs de dezvoltare nu și le pot permite. Administrarea lor este ușoară și nu are complicații majore, ceea ce facilitează cu siguranță tratamentul.
Citește mai mult:
Tipurile de epilepsie: ce ar trebui să reții
Epilepsia se referă la o creștere a activității electrice într-o zonă generală sau concentrată a creierului. După cum poți vedea, există diferite tipuri în funcție de natura lor, pe lângă alte clasificări bazate pe efectele pe care pacienții epileptici le resimt în timpul crizelor.
Accesul la tratament condiționează această patologie. Din păcate, un procent semnificativ din populație nu are acces la medicamentele necesare. Este foarte important să cunoști tipurile de epilepsie pentru a îmbunătăți calitatea vieții acestor pacienți.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Banerjee, P. N., Filippi, D., & Hauser, W. A. (2009). The descriptive epidemiology of epilepsy—a review. Epilepsy research, 85(1), 31-45.
- Epilepsia, Organización mundial de la salud (OMS). Recogido a 16 de julio en https://www.who.int/es/news-room/fact-sheets/detail/epilepsy
- Commission on Classification and Terminology of the International League Against Epilepsy. Proposal for revised clinical and electroencephalographic classification of epileptic seizures. Epilepsia 22:489-501, 1981. Recogido a 16 de julio en https://web.archive.org/web/20090218004720/http://ilae-epilepsy.org/ctf/over_frame.html
- Tipos de epilepsia, ApIce. Recogido a 16 de julio en https://www.apiceepilepsia.org/que-es-la-epilepsia/diferentes-tipos-de-crisis-epilepticas/
- Engel Jr, J. (2006). ILAE classification of epilepsy syndromes. Epilepsy research, 70, 5-10.
- Moshé, S. L., Perucca, E., Ryvlin, P., & Tomson, T. (2015). Epilepsy: new advances. The Lancet, 385(9971), 884-898.
- Shorvon, S. (2010). Handbook of epilepsy treatment. John Wiley & Sons.
- Carrera-García, Laura. “Ausencias sintomáticas, la etiología menos conocida de las crisis de ausencia.” Revista de Neurología 65.6 (2017): 263-267.
- LUCCI, RODRÍGUEZ, Matías Alet, and Sebastián F. Ameriso. “Epilepsia asociada al accidente cerebrovascular.” MEDICINA (Buenos Aires) 78.2 (2018).
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.