8 utilizări ale rumegușului acasă
 

8 utilizări ale rumegușului acasă

Produsul secundar al lemnului poate părea doar un deșeu. Însă, puteți folosi rumegușul în diverse moduri în viața de zi cu zi.
8 utilizări ale rumegușului acasă

Ultima actualizare: 11 februarie, 2023

Prelucrarea lemnului poate genera o mulțime de deșeuri. Însă, aceste deșeuri nu trebuie aruncate. Există o serie de utilizări practice ale rumegușului acasă, care vă permit să profitați de toate proprietățile sale.

Rumegușul poate funcționa ca îngrășământ pentru plante, ca soluție pentru a aprinde focul și ca agent de îndepărtare a petelor.

Ce este rumegușul și cum se obține?  

Deșeurile generate de prelucrarea lemnului se numesc rumeguș. Tăierea acestui material produce resturi de diferite dimensiuni care, la început, par să nu aibă nicio funcție.

Cu toate acestea, deșeurile de lemn sunt adesea folosite pentru fabricarea diferitelor obiecte, cum ar fi PAL-ul sau PFL-ul. Dincolo de industrie, rumegușul este util și acasă.

8 utilizări ale rumegușului acasă

Dacă ați prelucrat lemn, nu aruncați deșeurile la gunoi. Puteți profita de rumeguș în diferite moduri!

1. Acoperiți fisurile din pereți

Rumegușul poate fi o soluție excelentă pentru crăpături dacă este amestecat cu lipici și chit. Umpleți gaura cu preparatul obținut. Pentru ca peretele să arate ca nou, șlefuiți-l și aplicați un strat de vopsea.

Paleți din lemn
Prelucrarea lemnului duce la apariția rumegușului. Nu-l aruncați! Îl puteți reutiliza.

2. Umpleți golurilor din mobilier

Amestecați rumegușul cu chit și să acoperiți micile crăpături din scaune sau mese. Apoi, aplicați vopsea.

3. Transformați-i în compost

Rumegușul este foarte eficient când vine vorba de compostare. Trebuie amestecat cu gunoi de grajd sau azot și pus în substrat pentru a întări plantele. Diferite studii au dovedit efectele pozitive ale rumegușului în compoziția compostului.  

4. Transformați-l în peleți

Peleții sunt ideali pentru a aprinde focul. Iat ă ce trebuie să faceți:

  1. Luați niște ceară, rumeguș, o oală antiaderență și cofraje pentru ouă.
  2. Topiți ceara la foc mediu în oala antiaderență.
  3. Adăugați rumeguș și amestecați până se formează o pastă. Folosiți, dacă este posibil, o lingură de lemn.
  4. Stingeți focul.
  5. Puneți pasta în cofraje.

5. Creați un culcuș pentru animale

Cuștile animalelor de companie sunt mai călduroase dacă au rumeguș ca strat izolator. Este un material foarte util și pentru litierele pisicilor.

6. Eliminați buruienile

Compostarea nu este singura modalitate de a transforma rumegușul într-un obiect util pentru plante. Rumegușul funcționează ca un erbicid natural ce oprește creșterea buruienilor.

7. Îndepărtați petele de ulei

Poate că una dintre cele mai eficiente utilizări ale rumegușului este îndepărtarea petelor de ulei auto. Acest lucru se datorează capacității sale mari de absorbție.

Rumegușul este ideal pentru petele cauzate de uleiuri și vopsele. Dacă ați avut o scurgere pe podea în garaj, presărați rumeguș pe pata de ulei.

Lăsați materialul să acționeze 2 sau 3 ore. Apoi, îndepărtați resturile. Diferite studii, cum ar fi cel realizat de Instituto Tecnológico de Monterrey, au demonstrat eficacitatea rumegușului în absorbția petelor de ulei.

Mașină care pierde ulei
Capacitatea de absorbție a rumegușului îi conferă proprietatea de a curăța uleiul scurs.

8. Curățați podelele

Dincolo de petele specifice, puteți opta și pentru o curățare generală a pardoselii prin aplicarea de rumeguș. Umeziți materialul cu apă și apoi întindeți-l pe podea. 

Protejați-vă podelele cu rumeguș!

Rumegușul poate funcționa și pentru a preveni petele. Materialul absoarbe foarte bine umezeala. Este eficient în zilele ploioase, când pantofii se umplu de noroi.

Ce truc veți folosi acasă? Care v-a plăcut cel mai mult?


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Castro Garibay, Sandra Luz et al. “Caracterización Física y Química de Sustratos Con Base En Corteza y Aserrín de Pino.” Madera y Bosques 25.2 (2019): n. pag. Madera y Bosques. Web. Disponible en: https://myb.ojs.inecol.mx/index.php/myb/article/view/e2521520 
  • Pineda-Pineda, Joel, Sánchez del Castillo, Felipe, Ramírez-Arias, Armando, Castillo-González, Ana María, Valdés-Aguilar, Luis Alonso, & Moreno-Pérez, Esaú del Carmen. (2012). Aserrín de pino como sustrato hidropónico. I: Variación en características físicas durante cinco ciclos de cultivo. Revista Chapingo. Serie horticultura, 18(1), 95-111. Recuperado en 03 de enero de 2023, de http://www.scielo.org.mx/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1027-152X2012000100007&lng=es&tlng=es 
  • Serret-Guasch N, Giralt-Ortega G, Quintero-Ríos M.  Caracterización de aserrín de diferentes maderas. Tecnología Química [Internet]. 2016;XXXVI(3):468-479. Recuperado de: https://www.redalyc.org/articulo.oa?id=445546669012 
  • Téllez Carmona, José Manuel. Absorción de petróleo crudo, diésel y aceite automotriz gastado por residuos lignocelulósicos y su aplicación como sistema de disposición de hidrocarburos MAESTRÍA EN CIENCIAS EN DESARROLLO SOSTENIBLE. INSTITUTO TECNOLÓGICO Y DE ESTUDIOS SUPERIORES DE MONTERREY CAMPUS ESTADO DE MÉXICO. Disponible en: https://repositorio.tec.mx/handle/11285/628475?locale-attribute=es 

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.