10 mituri despre alăptare pe care nu ar trebui să le crezi
O lume cu totul nouă se desfășoară în viața noilor mame. Fiind conștienți de acest lucru, vrem să vă împărtășim câteva mituri despre alăptare pe care nu ar trebui să le credeți și recomandările indicate de specialiști.
Este clară importanța alăptării bebelușilor până la vârsta de cel puțin 6 luni. Alăptarea ar trebui să înceapă în prima oră de viață, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Acest lucru garantează copiilor toți nutrienții de care au nevoie și le întărește sistemul imunitar.
Mituri despre alăptare
Miturile despre alăptare pe care nu ar trebui să le credeți dacă doriți să vă hrăniți copiii într-un mod sănătos își au originea în ignoranță și temeri nefondate. Alteori, interesele economice încearcă să favorizeze hrănirea artificială în locul celei naturale.
Aceste false credințe nu par să țină cont de studii științifice, care de-a lungul anilor au oferit răspunsuri corecte. Să vedem care sunt cele mai comune 10 mituri despre alăptare, cu care vă veți întâlni la un moment dat în creșterea copiilor.
1. Alăptarea doare foarte tare
Durerea nu este sinonimă cu alăptarea; mai degrabă este un semn că există ceva în neregulă. La început, poate fi normal să doară puțin dacă sânii sunt foarte plini de lapte. Dar, odată ce începeți să alăptați constant, nu ar trebui să doară.
Ar trebui să verificați dacă nu este vorba despre o prindere proastă a bebelușului la mamelon. Uneori, durerea anunță o infecție sau o altă problemă la nivelul sânului, pentru care este bine să consultați medicul de familie.
2. Există unele alimente permise și altele restricționate în timpul alăptării
Toate alimentele sunt permise mamei, care trebuie să aibă o dietă echilibrată în timpul alăptării. Aceasta înseamnă că, deși puteți mânca de toate, idealul este ca porțiile de fructe, legume și proteine să fie optime.
Varietatea alimentelor se traduce într-o varietate de arome pentru bebeluș, care este pregătit pentru următoarea fază: hrănirea complementară. Prin urmare, puteți cere sfaturi unui nutriționist.
Citiți mai mult: Alăptarea și spirulina: sunt acestea compatibile?
3. Sânii mari au mult lapte
Sau invers: sânii mici nu au lapte. Este fals. Mărimea sânului nu determină cât de mult lapte va produce mama. Alți factori care nu au nimic de-a face cu volumul influențează lactația, cum ar fi stimularea sânilor prin aspirație.
4. Alăptarea va face ca sânii să se lase sau să se deformeze inegal
Modificările sânilor încep apar încă din timpul sarcinii. Pe lângă creșterea în greutate, dimensiunea sânilor se schimbă.
În ceea ce privește lăsarea, ea nu apare din cauza suptului bebelușului. Apare ca un proces evolutiv natural, asociat cu vârsta, schimbări bruște de greutate sau genetică. Alăptarea nu este asociată cu deformarea sânilor.
5. Trebuie să existe ore fixe de masă
Alăptarea la cerere și fără restricții este sugestia făcută de medicii pediatri. Bebelușii au capacitatea de autoreglare și, încetul cu încetul, veți afla dacă plânsul lor apare din cauza foamei.
La început, va trebui să alăptați la fiecare 2 ore sau mai puțin. Dacă bebelușul plânge, alăptați-l.
6. Bebelușul trebuie să sugă la fel din fiecare sân
Nu există un timp stabilit pentru a goli sânii. Acesta este un alt mit al alăptării pe care nu ar trebui să-l credeți. Când alăptați, alternați sânii, dar nu vă chinuiți să măsurați timpul.
Uneori, alăptatul se va termina mai repede, alteori mai greu. În orice caz, când terminați, ajutați copilul să elimine gazele. Dacă în timpul alăptării adoarme, nu-l treziți.
7. Pompa de sân drenează complet sânii
Este fals. Desigur, nu este un substitut pentru forța de aspirație a bebelușului. Cu toate acestea, pompa de sân poate fi un aliat în unele momente cheie, când nu puteți alăpta și sânii sunt plini de lapte.
De asemenea, atunci când începeți munca și doriți să continuați alăptarea exclusivă, puteți mulge laptele și îl puteți păstra în frigider.
Puteți alterna hrănirea de dimineață cu partenerul, care îi poate da bebelușului un biberon cu lapte matern. Pe piață veți găsi o varietate de produse care se adaptează la toate nevoile.
8. Laptele apos nu este hrănitor
Laptele matern are diferite densități și tipuri. Primul poate fi mai lichid, iar cel care iese la sfârșitul golirii sânilor este mai gros din cauza grăsimii.
Orice lapte oferă bebelușului nutrienții de care are nevoie. Laptele tău este cea mai bună opțiune pentru copil.
9. Dacă rămâneți gravidă când alăptați primul copil, ar trebui să opriți alăptarea
Dacă ați rămas însărcinată și nu doriți să încetați să alăptați primul copil, nu este nicio problemă. Nu veți pierde sarcina și nu veți avea o naștere prematură. Nu există dovezi care să susțină acest argument.
Dimpotrivă, există beneficii ale alăptării în tandem. Așadar, dacă aveți energia și voința de a alăpta doi copii simultan, ignorați aceste mituri despre alăptare.
10. Nu puteți alăpta simultan doi copii de vârste diferite
Acest lucru este fals. Alăptarea în tandem este asociată cu o creștere mai mare în greutate la nou-născut, deoarece primul copil a stimulat în mod constant producția de lapte a mamei.
Citiți mai mult: Alăptarea mixtă: tot ce trebuie să știi
Nu credeți aceste mituri despre alăptare
Cea mai bună mâncare va fi întotdeauna laptele matern și niciun mit nu poate fi suficient de puternic astfel încât să vă facă să renunțați dacă vreți să alăptați. Citiți aceste date furnizate de Organizația Mondială a Sănătății în cartea „Hrănirea sugarilor și a copiilor mici”, publicată în 2010:
„Pe termen lung, copiii hrăniți artificial au un risc mai mare de a suferi de boli care au o bază imunitară, cum ar fi astmul și alte afecțiuni atopice, diabet de tip 1, boala celiacă, colita ulcerativă și boala Crohn. Hrănirea artificială a fost asociată cu un risc crescut de a dezvolta leucemie în timpul copilăriei.”
Cercetarea oferă recomandări importante bazate pe studii științifice care cu siguranță vă vor fi de mare folos. Dacă vreți să oferiți alăptare exclusivă, nu ascultați aceste mituri despre alăptare!
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Aguilar, M. H., Velillas, J. L., Latorre, M. L., Maldonado, J. A., & Gómez, N. D. (2008). Lactancia materna dolorosa: estrategias de tratamiento para el pediatra. Acta Pediatr Esp, 66(10), 504-509.
- Arias Secades, L. (2016). La lactancia materna durante el embarazo y en tándem (Bachelor’s thesis). Disponible en: https://www.revista-portalesmedicos.com/revista-medica/lactancia-materna-embarazo-en-tandem/
- Ceriani Cernadas, J. M. (2018). El calostro y la leche materna en el penodo neonatal: Sus beneficios siguen aumentando. Archivos argentinos de pediatría, 116(4), 234-235. https://sap.org.ar/uploads/archivos/general/files_editorial_nro4_7-6pdf_1528401977.pdf
- Costa Romero, M., Lalaguna Mallada, P., & Díaz Gómez, N. M. (2020). Contacto piel con piel tras un parto por cesárea. Puesta al día y propuesta de actuación. Revista Española de Salud Pública, 93, e201902006. https://www.scielosp.org/article/resp/2019.v93/e201902006/
- González Ibáñez, M. V., Sanguino Galván, M. S., Álvarez Moreno, M. J., Blanco Nieto, D., Macías Méndez, O., Martínez Sampere, S. M., … & Zarza Sánchez, M. (2006). Lactancia materna: documento de apoyo a las actividades de educación para la salud 5. https://redined.educacion.gob.es/xmlui/bitstream/handle/11162/30693/00920092004359.pdf?sequence=1&isAllowed=y
- Innovación, E., & SOCIAL, Y. P. (2010). Guía de Práctica Clínica sobre la Atención al Parto Normal. Plan de Calidad para el Sistema Nacional de Salud del Ministerio de Sanidad y Política Social. Agencia de Evaluación de Tecnologías Sanitarias del País Vasco, consultado el, 11. https://portal.guiasalud.es/wp-content/uploads/2018/12/GPC_472_Parto_Normal_Osteba_compl.pdf
- López, S. M., Castaño, M. C., Cruz-Licea, V., Pérez, M. D. C. I., Rincón, N. M., Rodríguez, A. V., & Lavín, M. R. V. (2022). Recordemos lo importante que es la lactancia materna. Revista de la Facultad de Medicina UNAM, 65(2), 9-25. https://www.medigraphic.com/pdfs/facmed/un-2022/un222c.pdf
- Organización Mundial de la Salud. La alimentación del lactante y del niño pequeño. Capítulo Modelo para libros de texto dirigidos a estudiantes de medicina y otras ciencias de la salud. Washington: OMS; 2010. Disponible en: http://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/44310/9789275330944_spa.pdf?sequence=1
- Salazar, Scarlet, Chávez, Mervin, Delgado, Xiomara, & Eudis Rubio, Thamara Pacheco. (2009). Lactancia materna. Archivos Venezolanos de Puericultura y Pediatría, 72(4), 163-166. Disponible en: http://ve.scielo.org/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0004-06492009000400010&lng=es&tlng=es.
- Vargas-Zarate, M., Becerra-Bulla, F., Balsero-Oyuela, S. Y., & Meneses-Burbano, Y. S. (2020). Lactancia materna: mitos y verdades. Artículo de revisión. Revista de la Facultad de Medicina, 68(4), 608-616. http://www.scielo.org.co/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0120-00112020000400608
- Vázquez, G. M. R., Martín, A. I. P., & Escobar, S. R. (2015). Situación especial en la lactancia: Lactancia en tándem. Enfermería Docente, 104, 29-32. Disponible en: http://www.index-f.com/edocente/104pdf/10429.pdf
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.