Adolescenții temperamentali: cauze și cum să-i ajuți
 

Adolescenții temperamentali: cauze și cum să-i ajuți

Adolescenții temperamentali trec printr-o serie de schimbări și provocări complicate. Aflați cum să-i susțineți și să-i ajutați în această etapă!
Adolescenții temperamentali: cauze și cum să-i ajuți
Elena Sanz

Scris și verificat de psihologul Elena Sanz.

Ultima actualizare: 21 decembrie, 2022

Adolescența este una dintre cele mai dificile etape pentru tați și mame, deoarece este însoțită de rebeliune, schimbări emoționale și conflicte familiale. Unii minori prezintă aceste modificări într-o măsură mai mare decât alții; totuși, toată lumea are nevoie de dragostea și sprijinul părinților pentru a trece peste acești ani. De aceea, vrem să vă oferim câteva sfaturi pentru a trata adolescenții temperamentali.

În primul rând, este necesar să ne amintim că aceasta este o perioadă dificilă pentru toată lumea. Este adevărat că adulților le este greu să accepte că fiul sau fiica lor, acel copil vesel, dulce și afectuos, devine un tânăr complicat și capricios.

Dar nici adolescentului nu-i este ușor să-și asume această tranziție. Trebuie să lăsăm reproșurile deoparte și să încercăm să înțelegem situația.

Adolescenții temperamentali: de ce sunt așa?

Un prim pas critic este să înțelegem de ce au loc aceste schimbări. Fiul nu vă urăște brusc, nu a încetat să vă iubească și nici nu și-a schimbat personalitatea. Nici nu vrea să vă enerveze. Pur și simplu suferă o serie de transformări la toate nivelurile:

  • Corpul se schimbă și atinge maturitatea sexuală. A face față acestor diferențe de aspect fizic poate fi dificil. Apar comparațiile cu semenii, complexele sau mult temuta acnee.
  • Hormonii joacă un rol fundamental în starea emoțională a tinerilor. Îi determină să experimenteze schimbări bruște de dispoziție, care chiar și pentru ei sunt inexplicabile. Totul este trăit cu mai mare intensitate și dramatism și asta poate genera tristețe, iritabilitate, apatie sau anxietate.
  • Creierul încă se dezvoltă. Cortexul prefrontal, zona responsabilă de planificare, controlul impulsurilor și raționamentul nu se maturizează pe deplin decât după vârsta de 20 de ani. Așadar, tinerii tind să fie impulsivi și să-și asume riscuri.
  • La nivel social, apar schimbări și provocări. Crește cererea academică și presiunea interpersonală. Adolescenții trebuie să se încadreze în grupul de colegi, să-și creeze identitatea și să fie relativ separați de părinți. Acest lucru îi poate copleși în anumite momente.

Cum să ajutăm adolescenții temperamentali?

Există multe fronturi deschise și resursele personale ale tinerilor pot fi insuficiente. Le lipsește maturitatea, experiența și perspectiva.

Mulți dintre ei nu și-au dezvoltat suficient stima de sine, abilitățile sociale sau capacitatea de a-și gestiona și regla emoțiile. Prin urmare, sprijinul părinților este esențial.

Pentru a vă ajuta adolescentul să treacă prin această etapă, puteți urma sfaturile de mai jos.

Adolescenții temperamentali sunt greu de controlat

Fiți empatici și înțelegători

Copilului nu-i este ușor și nu are intenții rele. Gândiți-vă la propria adolescență dacă asta vă ajută să vă puneți în pielea lor.

Nu luați comportamentul lor personal. Nu-l priviți ca pe o luptă pentru putere. Fiți conștienți de schimbările pe care le experimentează și de provocările cu care se confruntă.

Păstraţi-vă calmul

Adolescenții au nevoie de părinți capabili să rămână calmi, să fie o ancoră în fața propriei lor furtuni emoționale. Este foarte ușor să răspundeți proastei dispoziții a copiilor cu aceeași antipatie, să reacționați la țipetele lor cu mai multe țipete și la ofensele lor cu cuvinte mai jignitoare; dar acest lucru este dăunător și contraproductiv.

Nu coborâți la nivelul lor. Voi sunteți adulții, cei care trebuie să rămână calmi și să ofere un exemplu.

Aplicați autocontrolul și încercați să nu ridicați vocea, să nu vă lăsați răpiți de emoții și să răspundeți calm. Acest lucru va preveni escaladarea conflictelor și le va oferi acea liniște sufletească de care au nevoie.

Continuați să setați limite

Adolescenții pot ajunge să creadă că sunt adulți și chiar pot cere să fie tratați ca atare; dar nu este cazul. Au nevoie în continuare de îndrumare și siguranță și acest lucru se realizează prin limite. Au nevoie de oră pentru întoarcerea acasă, de supraveghere a activității pe internet și de acordarea de sarcini în gospodărie.

A cere copilului să-și facă temele, să colaboreze și să fie respectuos acasă, să vă țină la curent cu locația și anturajul său nu este excesiv: dimpotrivă, este necesar.

Aceste limite îi ajută pe copii să se simtă în siguranță și îi ghidează într-o oarecare măsură în această perioadă de schimbare: Chiar dacă opun rezistență, nu încetați să aplicați limite.

Fiți flexibili

Deși limitele sunt încă necesare, este important să fiți flexibili. Pe măsură ce copilul crește, trebuie să câștige autonomie și aceste reguli trebuie adaptate momentului.

Este posibil și necesar să negociați și să ajungeți la înțelegeri, permițând adolescentului să dobândească privilegii pe măsură ce dovedește că este responsabil. Și, mai presus de toate, trebuie să participe la luarea deciziilor.

„Pentru că așa am spus” nu mai funcționează. Acest lucru nu poate decât să declanșeze mai multă rebeliune, proastă dispoziție și conflicte. Explicați motivul regulilor. Ele pot fi adaptate în funcție de comportament.

Ascultați

Adolescenții temperamentali se comportă adesea în mod sfidător pentru că nu se simt auziți, înțeleși sau respectați. Atitudinea lor este o reacție la părinții pe care îi percep ca fiind ostili.

Este esențial să dedicați timp pentru a construi o comunicare sănătoasă și fluidă cu adolescentul. Puteți avea conversații în mod regulat și puteți petrece timp de calitate împreună.

A vorbi cu copilul nu implică interogare și judecată pentru comportamentele sale. Acest lucru ne-ar face și pe noi să ne simțim rău. Este vorba despre un interes real pentru viața lui, despre a asculta fără a critica, despre a îndruma fără a judeca.

De asemenea, fiți bidirecționali: vorbiți-i copilului despre viața voastră de zi cu zi, cereți-i părerea, împărtășiți-vă sentimentele. În acest fel, va simți că este luat în seamă, că vă bucurați de compania lui și că îl prețuiți.

Bunic care știe cum să trateze adolescenții temperamentali

Corectați comportamentul, dar nu atacați persoana

Este evident că adolescenții greșesc și există anumite comportamente și atitudini care trebuie corectate, dar este important să o faceți în mod corect. Concentrați-vă asupra comportamentului specific și nu asupra persoanei în sine.

A-i cere să curețe camera nu este același lucru cu a-l eticheta drept leneș și dezordonat. A sublinia că vorbele sale au fost dăunătoare și jignitoare nu este același lucru cu a spune că este o persoană crudă și nepoliticoasă.

Oferiți instrumente și resurse utile

În cele din urmă, cel mai bun lucru pe care îl putem face pentru adolescenții temperamentali este să le oferim instrumente care să îi ajute să facă față provocărilor cu care se confruntă. De exemplu, învățați-i să folosească asertivitatea pentru a câștiga respect și a face față presiunii de grup.

Trebuie să-i ajutăm să-și dezvolte inteligența emoțională pentru a înțelege și gestiona ceea ce simt. Arătați-le cum să aplice tehnici de relaxare pentru a-și reduce stresul în momentele cu lipsă de control. În acest scop, poate fi benefic să căutați ajutor profesional.

Adolescenții temperamentali sunt cei care au cea mai mare nevoie de iubire

Adolescenți temperamentali pot fi cei mai greu de iubit și de sprijinit, dar ei sunt cei care au nevoie de cea mai multă dragoste. Adolescența poate fi complicată pentru ei, dar în spatele proastei dispoziții, răzvrătirii și izbucnirilor emoționale se află un copil care învață să fie un adult, care are nevoie de răbdare și înțelegere.

Rețineți că această etapă va trece. Este o mare oportunitate de a consolida relația cu copilul atunci când are cea mai mare nevoie de părinți.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Águila Calero, G., Díaz Quiñones, J., & Díaz Martínez, P. (2017). Adolescencia temprana y parentalidad. Fundamentos teóricos y metodológicos acerca de esta etapa y su manejo. MediSur15(5), 694-700.
  • Alvarado, R. Y. (2011). El cerebro adolescente. Cognición, neurociencia y aprendizaje, 135.
  • Triskier, F. J. (2006). Algunas especulaciones respecto a las modificaciones neurobiológicas durante la adolescencia. VERTEX, Revista Argentina de Psiquiatría, 17(70), 424.

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.