Asemănări și diferențe între filozofie și psihologie
De multe ori, există discuții despre amploarea și utilitatea filozofiei și psihologiei. Punctele lor de plecare și modul în care fiecare analizează diferite probleme creează confuzie. Este necesar să înțelegem ce asemănări și diferențe există între filozofie și psihologie.
Asemănări între filozofie și psihologie
Multă vreme, filozofia a fost o sursă de cunoștințe pentru psihologie. De fapt, aceasta din urmă a depins și a fost o inspirată de prima, deoarece până la mijlocul secolului al XIX-lea a fost considerată o ramură filozofică.
Ambele au permis progresul cunoașterii. Unele subiecte abordate de filozofie, precum identitatea, mintea și conștiința, de exemplu, sunt de interes și pentru psihologie.
O abordare conceptuală tipică împărtășită de ambele discipline este relația minte-corp. Au în comun câteva concepte și idei pe care le folosesc pentru a aborda subiectele de interes.
Diferențe între filozofie și psihologie
După cum am menționat deja, filozofia și psihologia au câteva puncte în comun. Dar există și diferențe. Să vedem câteva dintre ele!
Citiți și: Timpul din perspectivă filozofică
Obiect de studiu și orientare tematică
Filozofia, în etimologia sa, înseamnă „dragostea de înțelepciune”. Psihologia reprezintă „studiul sufletului”. În general, filozofia este orientată pe probleme mai abstracte și mai ample decât psihologia. De exemplu, este interesată de existență, sensul vieții, adevăr, cunoaștere și moralitate.
În ceea ce privește psihologia, este interesată de studiul comportamentului uman și al modului în care procesele mintale apar și influențează comportamentul. De exemplu, personalitatea, memoria, cogniția sau voința sunt câteva dintre axele tematice de interes pentru această știință.
Obținerea datelor
Filozofia nu trebuie să facă apel la metoda științifică și la verificarea empirică pentru a fi considerată validă. Poate produce cunoștințe prin analiză conceptuală, speculație, argumentare și gândire critică.
Psihologia, fiind orientată către ființele umane, trebuie să fie de încredere. Din acest motiv, teoriile și ipotezele sale trebuie contrastate și coroborate în situații experimentale, cu respectarea standardelor etice.
Pentru a fi considerată o știință, psihologia trebuia să definească un obiect de studiu observabil care să poată fi cunoscut prin metoda experimentală.
Chiar și când se referă la originile sale, mulți cercetători menționează alianța sa cu fiziologia, ramura care i-ar fi oferit acea obiectivitate de care avea nevoie pentru a se elibera de părtinirile filozofice și a intra în tradiția științifică pozitivistă. Așa se leagă începuturile psihologiei ca știință de figura lui Wundt și de crearea laboratorului său experimental.
Filozofia poate folosi logica și raționamentul, în timp ce psihologia poate folosi statistica, psihometria și testele, de exemplu.
Validitate
Filozofia nu trebuie să fie corectă sau testabilă; nici nu necesită un consens în jurul diferitelor probleme pe care le ridică. De fapt, se hrănește constant cu discuții, dezbateri și argumente.
Dimpotrivă, psihologia trebuie să folosească ipoteze, să le analizeze și să tragă concluzii. Nu pot exista speculații, cu atât mai puţin în practica clinică.
Aplicații, derivări și ramuri ale cunoașterii
Unele ramuri apar din filozofie, cum ar fi logica, epistemologia și metafizica. Psihologia are și alte aplicații, precum cele clinice, criminologice, educaționale, experimentale și sociale.
Citiți mai mult: 8 întrebări filozofice la care să te gândești
Antrenament
Pentru a intra în dezbateri filozofice, nu este necesar să avem o pregătire specifică și formală. Putem fi cititori pasionați.
Psihologia necesită pregătire academică, deoarece lectura și studiul sunt o condiție necesară, dar nu suficientă pentru practicarea disciplinei.
Dogmatismul creează confuzii
După cum afirmă Bunge, psihologia nu trebuie să-și nege originile filozofice. Filozofia i-a oferit multiple teme și puncte de vedere despre natura minții și știință. Cunoștințele sunt îmbogățite din viziuni diferite. Nu este nevoie doar de acorduri, ci și de acele puncte care provoacă dezacorduri.
Așadar, în loc să intrăm în discuții despre alianța dintre filozofie și psihologie cu privire la anumite probleme, este mai bine să apreciem ce contribuții are fiecare și să decidem care este poziția noastră, fără a nega că există multe alte opinii.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Lopez Calvo de Feijoo, A. M., & Moreira Protasio, M. (2014). Identidad y diferencia: de la Filosofía a la Psicología. Psicología desde el Caribe, 31(3), 531-556.
- Bunge, M., & Ardila, R. (2002). Filosofía de la psicología. Siglo XXI.
- López, Luis (2014). CONTRIBUCIÓN DE LA FILOSOFÍA PARA LA CONSTITUCIÓN DE LA PSICOLOGÍA COMO CIENCIA. Sophia, Colección de Filosofía de la Educación, (16),171-188.[fecha de Consulta 3 de Abril de 2022]. ISSN: 1390-3861. Disponible en: https://www.redalyc.org/articulo.oa?id=441846097008
- Canguilhem, G. (1998). ¿ Qué es la psicología?. Revista colombiana de psicología, 7(1), 7-14.
- Poseck, B. V. (2006). Psicología positiva: una nueva forma de entender la psicología. Papeles del psicólogo, 27(1), 3-8.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.