Programarea neurolingvistică (PNL): limbajul ne schimbă comportamentul
Programarea neurolingvistică (PNL) este rezultatul unirii mai multor teorii . În anii 1970, psihologul Richard Bandler și lingvistul John Grinder au conceput un model cuprinzător bazat pe terapii psihologice.
Ambii au studiat principiile psihoterapiei Gestalt, ale terapiei de familie și ale hipnoterapiei. Rezultatul investigațiilor a oferit o teoremă aplicabilă vieții de zi cu zi. PNL își propune să îmbunătățească comportamentul uman concentrându-se pe emoții și procese mintale. Cum se pune în practică?
Pentru ce este folosită programarea neurolingvistică (PNL)?
Principala utilizare a programării neurolingvistice în terapie este auto-îngrijirea emoțională. Oamenii sunt învățați să gândească. Cu alte cuvinte, psihoeducația cu privire la limbajul gândurilor noastre este folosită pentru a evita emoțiile dezadaptative.
Când pacienții își schimbă cuvintele pe care le folosesc adesea în conversația cu sine, viața lor se schimbă. De exemplu, în cazurile de anxietate, ideea este de a modifica structura dialogului intern pentru a-l face mai puțin catastrofal.
Citește mai mult: Ce este gândirea sistemică? Informații și curiozități
Bazele programării neurolingvistice (NLP)
După cum am văzut, fundamentele programării neurolingvistice sunt diverse teorii. Pe scurt, principiile fundamentale sunt următoarele:
- Dezvoltarea abilităților de comunicare. Persoanele cu un vocabular limitat sunt compromise în ceea ce privește resursele de gândire. PNL urmărește să dezvolte limbajul și, ulterior, să-i facă pe pacienți să apeleze la noi sensuri în căutarea răspunsurilor.
- Reprogramarea comportamentului. Odată ce vocabularul a fost consolidat, următorul obiectiv este utilizarea noilor concepte pentru a îmbunătăți comportamentul. Persoana trebuie să învețe să-și conecteze gândurile și acțiunile. Este un proces care se dezvoltă prin propria experiență.
- Comprimarea proceselor mintale. Scopul final este de a înțelege influența pe care o are mintea asupra comportamentului. Nu este vorba doar de condiționarea oamenilor. Putem recunoaște care sunt schemele mintale care ne favorizează și de ce.
Este important de menționat că programarea neurolingvistică sugerează că există trei tipuri de oameni, clasificați în funcție de facilitățile lor perceptuale. Există oameni care învață din stimuli vizuali, din stimuli auditivi și din stimuli kinestezici.
Beneficiile programării neuro-lingvistice
Programarea neurolingvistică urmărește îmbunătățirea condițiilor de viață în termeni generali. În funcție de nevoile fiecărei persoane, beneficiile pot fi variate.
1. Cunoștințe despre capacitatea creierului
„Nu ar trebui să judecăm un pește după capacitatea lui de a se cățăra în copac, pentru că își va petrece viața crezând că este inutil”; fiecare persoană are abilități diferite. PNL ajută la identificarea punctelor forte și punctelor slabe ale pacienților, astfel încât aceștia să se poată dezvolta confortabil în viața de zi cu zi.
2. Îmbunătățiți relațiile interpersonale
Asertivitatea înseamnă a putea vorbi cu ceilalți fără ca emoțiile complicate să interfereze într-un mod negativ. Este vorba despre a avea grijă de felul în care spunem lucrurile. Limbajul este o extensie a gândirii; când ne îmbunătățim dialogul intern, relațiile noastre se îmbunătățesc .
3. Deschidere către experiență
Este posibil să ai o minte care este dispusă să-și asume riscuri controlate. PNL promovează acest stil de viață. Ieșirea din zona de confort nu este întotdeauna simplă, dar se poate face. Deschiderea către experiență se bazează pe încercarea de noi metode pentru a obține rezultate mai bune.
Dezavantajele programării neurolingvistice
Creierul este un organ complex, iar mintea umană este și mai complicată. Unul dintre principalele dezavantaje ale PNL este timpul necesar pentru ca unele studii să-i demonstreze eficacitatea . Deși se vorbește multe despre această tehnică, puțini profesioniști oferă informații valoroase .
Exerciții PNL
Există o mare varietate de exerciții pentru a dezvolta programarea neurolingvistică. În continuare, vom vedea unele dintre cele mai eficiente metode. Aceste proceduri nu sunt aprobate științific, dar funcționează bine sub îndrumarea unui terapeut.
1. Emoții model
Acest exercițiu constă în selectarea dintr-o serie de alternative a celor mai adaptative. Putem analiza o situație de zi cu zi și putem alege opțiuni. De exemplu, cum reacționezi când plouă? Trebuie să alegem cele mai bune stiluri de coping disponibile.
2. Vizualizare pozitivă
În aceasta tehnică, evidențiem o imagine plăcută despre un fapt neplăcut din viața noastră . Un exemplu este o imagine mintală a unui lucru care merge prost, acoperită cu o alta care este un eveniment pozitiv.
3. Mutarea atenției către rezultate
O greșeală comună atunci când stabilim obiective este că ne concentrăm pe ceea ce vrem să evităm. A te concentra asupra rezultatelor înseamnă a-ți investi resursele mintale în ceea ce vrei să obții. Este important să ne asigurăm că ne concentrăm pe obiective realizabile .
Citește mai mult: 8 sfaturi pentru a îmbunătăți capacitatea de gândire independentă
Când este convenabil să folosești PNL?
Aplicarea programării neurolingvistice (NLP) este convenabilă în cazurile de psihoeducație , mai ales atunci când oamenii au nevoie de cunoștințe generale pentru a avea un stil de viață mai sănătos. De exemplu, pacienții cu probleme de conviețuire.
Pentru a o pune în practică, este esențial să mergi la un profesionist pregătit în psihoterapie. În ciuda faptului că PNL este considerată o pseudoștiință, experiența terapeuților ajută la obținerea celor mai bune rezultate.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Aliste, M. E. R., Real, D. L., & Bravo, I. L. (2006). ¿ Eres visual, auditivo o kinestésico? Estilos de aprendizaje desde el modelo de la Programación Neurolingüística (PNL). Revista Iberoamericana de Educación, 38(2), 1-10.
- Aliste, M. E. R., Real, D. L., & Bravo, I. L. (2006). ¿ Eres visual, auditivo o kinestésico? Estilos de aprendizaje desde el modelo de la Programación Neurolingüística (PNL). Revista Iberoamericana de Educación, 38(2), 1-10.
- Romero, A. D. J., & Jacquin, M. C. P. (2011). Programación neurolingüística:¿ realidad o mito en Psicología y ciencias cognitivas?. Duazary: Revista internacional de Ciencias de la Salud, 8(2), 243-250.