Care sunt factorii determinanți sociali ai sănătății?

Factorii determinanți sociali ai sănătății reglementează starea generală de bunăstare a unei persoane și populații. Să vedem ce sunt și de ce sunt atât de importanți!
Care sunt factorii determinanți sociali ai sănătății?

Ultima actualizare: 16 Octombrie, 2021

Definirea a ceea ce este sănătatea sau a caracteristicilor sale nu este o problemă ușor de rezolvat. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) o definește ca pe o stare de bunăstare fizică, mintală și socială completă și nu pur și simplu absența bolii. Multe variabile sunt utilizate pentru a stabili sănătatea unei populații, cum ar fi factorii determinanți sociali ai sănătății.

Acest concept este folosit pentru a descrie o serie de elemente de natură socială și economică ce afectează bunăstarea fizică și emoțională a oamenilor.

Caracteristicile factorilor determinanți sociali ai sănătății

După cum arată dovezile, factorii determinanți sociali ai sănătății se învârt în jurul inegalităților. Elementele care îi compun afectează speranța de viață și bolile transmisibile și netransmisibile. Înțelegerea lor este foarte importantă atunci când se evaluează sănătatea ca fenomen complex. Pentru a fi sănătos, nu este suficient să ții o dietă și să faci exerciții fizice, ci intră în joc o serie de variabile care determină calitatea vieții.

Aceste variabile coexistă pe tot parcursul etapei de dezvoltare a ființei umane: naștere, creștere, maturitate și îmbătrânire. Nu sunt statice, deci variază în funcție de relația cu societatea (oportunități de muncă, mutarea în alte zone geografice, etc.).

Cercetătorii aveau mai puține cunoștințe despre ce sunt determinanții sociali în urmă cu ceva timp. La început, au fost considerați variabile ale accesibilității la alimente sau la zonele de agrement. Astăzi, există alte criterii.

Tipuri de determinanți sociali ai sănătății

Este important să subliniem că nu există unanimitate la nivelul variabilelor determinanților sănătății.

1. Educație

Mulți experți consideră educația ca o politică de sănătate. Există mai multe moduri în care realizarea educațională este corelată cu calitatea vieții.

De exemplu, studiile susțin că educația are un impact cauzal asupra mortalității. Alte cercetări indică faptul că bunăstarea oamenilor educați crește odată cu vârsta.

Cum este posibil acest lucru? Nivelul economic, conștientizarea și informarea cu privire la obiceiurile sănătoase sunt esențiale. În general, un nivel mai ridicat de educație este asociat cu un venit mai mare. Un venit mai mare, la rândul său, permite accesul la bunuri și servicii care contribuie la o sănătate bună.

Multe dintre aceste bunuri și servicii permit o mai mare conștientizare a obiceiurilor sănătoase. Este vorba despre alimente sănătoase, consecințele anumitor practici (cum ar fi consumul de alcool sau tutun ) și importanța exercițiilor fizice. Deci, educația este un pilon fundamental al factorilor determinanți sociali ai sănătății.

Copii la școală
Nivelul educațional face parte din factorii determinanți sociali ai sănătății, deoarece influențează direct practicile zilnice.

2. Șomajul și nesiguranța locului de muncă

Două elemente corelate. Potrivit experților, șomajul nu numai că împiedică accesul la bunuri și servicii care garantează o sănătate bună, dar are și un impact ridicat asupra sănătății mintale, mai ales la populația mai tânără.

De fapt, cercetătorii sunt de acord că principala consecință pentru tinerii șomeri este reprezentată de tulburările de sănătate mintală. De exemplu, anxietatea și depresia. La rândul său, acest lucru poate stimula oamenii să ocupe locuri de muncă precare. În multe cazuri, mediul de lucru înseamnă nesiguranță.

Accidentele la locul de muncă pot compromite grav sănătatea angajaților, la fel ca și excesul de ore de muncă, mediul toxic, încălcarea măsurilor de igienă, etc.

3. Dezvoltarea timpurie a copilăriei

Potrivit UNESCO, copilăria timpurie este etapa dintre naștere și vârsta de 8 ani. Este o etapă crucială pentru ființa umană, deoarece în timpul acesteia are loc dezvoltarea și consolidarea abilităților de bază.

Copilăria timpurie este un aspect major al factorilor determinanți sociali ai sănătății. La fel ca în cazurile anterioare, există mai multe aspecte, printre care subliniem următoarele:

  • Acces complet la alăptare pentru perioada sugerată de medic (minim 6 luni, conform OMS)
  • Acces la alimentele care permit o creștere sănătoasă
  • Acces la îngrijire pediatrică pentru a face față bolilor
  • Protecție prin medicamente și vaccinuri sigure
  • Creșterea într-un mediu funcțional
  • Accesul la învățământul primar

Cele de mai sus sunt doar un exemplu al importanței copilăriei timpurii în raport cu factorii determinanți sociali ai sănătății.

4. Locuință și facilități de bază

Este adesea un factor care nu este luat în considerare, deși locuința este un pilon important în catalogarea determinanților sociali ai sănătății. De exemplu, studiile indică faptul că cei care locuiesc în zonele rurale au un nivel de bunăstare mai scăzut decât cei care locuiesc în metropole.

Acest lucru este explicat în multe feluri; printre acestea, accesul sau disponibilitatea la serviciile de sănătate, apă potabilă, electricitate, sistem de canalizare, etc.

5. Condiții de mediu

Un alt factor determinant social al sănătății este reprezentat de condițiile de mediu. Cel mai important dintre toate este gradul de contaminare, care poate afecta sănătatea în multe feluri.

De exemplu, anumite condiții de mediu duc la tulburări respiratorii, dermatologice, emoționale, intestinale și renale. Aproape orice organ sau proces poate fi compromis.

În plus, condițiile de mediu pot provoca reapariția sau răspândirea infecțiilor endemice precum holera, dengue, malarie, febră galbenă și Chagas. Este un element care nu poate trece neobservat la evaluarea stării de sănătate.

Poluarea mediului marin
Poluarea mediului este capabilă să influențeze diferite procese din corpul uman, provocând boli.

6. Incluziunea socială și nediscriminarea

Un alt vector care este adesea ignorat este modul în care incluziunea socială și discriminarea afectează sănătatea. De exemplu, studiile ne avertizează cu privire la bunăstarea fizică și psihologică a comunităților de migranți.

Un alt exemplu sunt minoritățile care fac parte dintr-o societate. Indiferent dacă sunt sexuale, etnice, religioase sau lingvistice, sănătatea lor este afectată. Un exemplu clar sunt pacienții cu HIV.

În ciuda impactului incluziunii sociale asupra variabilelor care determină sănătatea, cercetătorii subliniază că interesul lor nu s-a consolidat pe deplin. Există o mai mare conștientizare a acestui lucru, dar nu este legată de îmbunătățirea sentimentelor de bunăstare și sănătate.

7. Servicii de sănătate accesibile și de calitate

În cele din urmă, subliniem importanța accesului la un serviciu de sănătate. Influența este evidentă; dacă oamenii își pot permite tratamentul și consultul medical de calitate, rezultatul va fi pozitiv.

Problema este că multe țări suferă de deficiențe în ceea ce privește accesul la sănătate. Acestea sunt mai mari în comunitățile rurale. Uneori, costul asociat sănătății depășește posibilitățile economice ale multor locuitori. Asigurarea unui sistem medical de calitate și accesibil este una dintre multele modalități prin care pot fi controlați factorii sociali de sănătate.

Determinanți sociali ai sănătății: concluzie

Cele șapte exemple pe care le-am dat sunt un exemplu al modului în care relația omului cu societatea îi afectează sănătatea. Nu este suficient să faci mișcare sau să adopți o dietă sănătoasă, deoarece intră în joc multe variabile directe și indirecte.

Deși întreaga populație este importantă, sute de instituții caută să reducă inegalitățile la copii, adolescenți, persoane cu dizabilități, comunități cu resurse limitate și alte grupuri vulnerabile. Toate acestea contribuie la obținerea unei sănătăți optime a populației.

S-ar putea să te intereseze...
Secretele unei bune igiene vizuale: sănătatea ochilor
Doza de Sănătate
Citește pe Doza de Sănătate
Secretele unei bune igiene vizuale: sănătatea ochilor

Care sunt secretele unei bune igiene vizuale? Deși numele său este puțin confuz, acest lucru nu se referă la curățarea ochilor.



  • Braveman, P., & Gottlieb, L. The social determinants of health: it’s time to consider the causes of the causes. Public health reports, 129(1_suppl2). 2014; 19-31.
  • Dixon J, Welch N. Researching the rural-metropolitan health differential using the ‘social determinants of health’. Aust J Rural Health. 2000 Oct;8(5):254-60.
  • Gurrola, M. A., & Ayón, C. Immigration policies and social determinants of health: Is immigrants’ health at risk?. Race and social problems. 2018; 10(3): 209-220.
  • Kindig, D., & Stoddart, G. What is population health?. American journal of public health. 2003; 93(3): 380-383.
  • Krieger N. Discrimination and health inequities. Int J Health Serv. 2014;44(4):643-710.
  • Lleras-Muney, A. The relationship between education and adult mortality in the United States. The Review of Economic Studies. 2005; 72(1): 189-221.
  • Low MD, Low BJ, Baumler ER, Huynh PT. Can education policy be health policy? Implications of research on the social determinants of health. J Health Polit Policy Law. 2005 Dec;30(6):1131-62.
  • Marmot, M. Social determinants of health inequalities. The lancet, 365(9464). 2005; 1099-1104.
  • Moore TG, McDonald M, Carlon L, O’Rourke K. Early childhood development and the social determinants of health inequities. Health Promot Int. 2015 Sep;30 Suppl 2:ii102-15.
  • Puig-Barrachina V, Malmusi D, Marténez JM, Benach J. Monitoring social determinants of health inequalities: the impact of unemployment among vulnerable groups. Int J Health Serv. 2011;41(3):459-82.
  • Ross CE, Wu CL. Education, age, and the cumulative advantage in health. J Health Soc Behav. 1996 Mar;37(1):104-20.
  • Vancea M, Utzet M. How unemployment and precarious employment affect the health of young people: A scoping study on social determinants. Scand J Public Health. 2017 Feb;45(1):73-84.