Cauzele luxației articulației temporomandibulare
Ai experimentat vreodată luxația articulației temporomandibulare? Maxilarul este menținut pe poziție de mai multe tendoane și ligamente. Uneori, acestea pot eșua în a-și îndeplini rolul. Citește mai departe pentru a descoperi cauzele luxației articulației temporomandibulare!
Această afecțiune apare atunci când una dintre componentele articulației, numită condil, se separă de suprafața acesteia și se deplasează peste osul temporal. Este foarte frecvent ca această deplasare să se producă către planul anterior al articulației. Cu toate acestea, componenta se poate deplasa în orice direcție.
Cauzele luxației articulației temporomandibulare
Înainte de a discuta despre cauzele luxației articulației temporomandibulare, este important să ne amintim că aceasta este o patologie mai puțin frecventă. De fapt, mai multe studii susțin faptul că această problemă reprezintă doar 3% din numărul total al luxațiilor. Acesta este principalul motiv pentru care există atât de multe dezacorduri cu privire la principala sa cauză.
Cauzele diferă în funcție de tipul luxației. Cea mai frecventă cauză a luxației acute este trauma. În acest sens, situațiile care implică o lovitură directă în această regiune ar putea declanșa dislocarea maxilarului.
Totuși, nu trebuie să excludem faptul că această luxație se poate produce spontan. Astfel, ea poate apărea în diverse situații ce implică deschiderea excesivă a gurii sau menținerea ei în această poziție pentru o lungă perioadă de timp. De exemplu:
- Căscatul
- Râsul
- Vărsăturile
- Tratamentele dentare
- Intubația endotraheală
Un alt tip de luxație a articulației temporomandibulare este luxația recurentă cronică. Aceasta este definită ca o variație constantă în timp și implică uzura componentelor articulației. În acest caz, cele mai frecvente cauze ale dislocării maxilarului sunt spontane.
În mod similar, maxilarul poate fi ușor dislocat la persoanele cu bruxism sau tulburări psihiatrice, din cauza stresului constant la care este supusă articulația.
Citește mai mult:
Cum recunoști luxația articulației temporomandibulare?
Persoanele cu această leziune au adesea dureri bruște în regiunea maxilarului, precum un junghi care limitează mișcarea. În plus, articulația se blochează atunci când acestea încearcă să o miște.
Pe scurt, cele două simptome principale sunt durerea și clic-urile articulare. De asemenea, se poate observa abaterea maxilarului, fie spre părțile sănătoase, fie spre înainte.
Mulți pacienți declară faptul că nu au capacitatea de a închide gura sau de a realiza ocluzia dentară. Totuși, aceste simptome pot varia. De fapt, ele evoluează considerabil la anumiți pacienți timp de câteva luni, înainte ca aceștia să simtă un disconfort.
Specialistul trebuie să analizeze toate elementele istoricului medical pentru a stabili un diagnostic adecvat. În acest sens, el trebuie să investigheze caracteristicile durerii și să efectueze un examen fizic meticulos al articulației. Adesea, este necesară o radiografie ca metodă de confirmare a diagnosticului.
Care este tratamentul?
Există un tratament medical pentru luxația articulației temporomandibulare. Așadar, trebuie să consulți un medic specialist dacă bănuiești că ai putea avea această problemă.
- În cazul luxațiilor acute, simptomele pot fi reduse prin manevrele Nelaton sau Dupuis. Acestea diferă ușor dacă este vorba de o variație bilaterală sau unilaterală.
- Ambele manevre au același principiu. Medicul va introduce degetele mari în cavitatea bucală și le va așeza pe molarii inferiori. Apoi, va apăsa în jos în timp ce încearcă să ridice bărbia, ceea ce va genera o presiune sau tensiune negativă care va deplasa condilul mandibular la locul său.
- În unele cazuri, mai ales la pacienții stresați, trebuie să se utilizeze anestezia generală pentru a facilita procesul. După efectuarea manevrei descrise mai sus, este posibil ca pacienții să aibă nevoie de un bandaj pentru a stabiliza zona timp de câteva zile.
- În cazul luxațiilor recurente acute sau cronice mai severe, poate fi necesară o intervenție chirurgicală. Cu toate acestea, utilizarea toxinei botulinice s-a dovedit benefică pentru evitarea intervenției chirurgicale în anumite cazuri.
- Tratamentul fizioterapeutic va ajuta la redobândirea funcționalității articulației. Astfel, acesta este recomandat în cazurile de luxații cronice recurente.
Descoperă mai mult:
Ce trebuie făcut în cazul luxației articulației temporomandibulare?
Această afecțiune nu este gravă, dar poate fi destul de enervantă și poate diminua calitatea vieții, deoarece este greu să-ți continui rutina obișnuită. Așadar, primul lucru pe care trebuie să-l faci este să consulți un profesionist în domeniul sănătății dacă suspectezi că ai maxilarul dislocat.
Manevrele menționate anterior și tratamentul adecvat cu analgezice și antiinflamatoare sunt singurele modalități de a inversa problema. Dacă suferi de o afecțiune recurentă, mergi la același medic, astfel încât acesta să fie familiarizat cu cazul tău și să-ți poată recomanda cele mai bune opțiuni de tratament.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Gómez de Terreros Caro G., Martínez Jimeno L., Gómez Gutiérrez I., Ramos Herrera A.. Luxación temporomandibular. Maniobra de Nelaton: exposición de un caso y revisión de la literatura. Sanid. Mil. 2020; 76( 1 ): 36-38.
- Alarcón-Ariza Diego Fernando, Zambrano-Jerez Laura Cristina, Sosa-Vesga Cristian David, Pardo-Parra Laura Marcela. Luxación de la articulación temporomandibular: apropósito de un caso y su diagnóstico diferencial. Medicas UIS. 2019 Dec; 32( 3 ): 49-54.
- Arista Apolinario, J. B. (2020). Enfoque fisioterapéutico de la luxación temporomandibular.
- Renapurkar, Shravan Kumar, and Robert A. Strauss. “Temporomandibular joint trauma.” Atlas of the oral and maxillofacial surgery clinics of North America 27.2 (2019): 99-106.
- Singh, Ishwar, et al. “Spontaneous temporomandibular joint herniation: a rare case.” Oral and maxillofacial surgery 21.1 (2017): 87-90.
- Larheim, Tore A., et al. “The role of imaging in the diagnosis of temporomandibular joint pathology.” Oral and Maxillofacial Surgery Clinics 30.3 (2018): 239-249.
- Prechel, Ulla, et al. “The Treatment of Temporomandibular Joint Dislocation: A Systematic Review.” Deutsches Aerzteblatt International 115.5 (2018): 59.
- Tatli, Ufuk, et al. “Comparison of the effectiveness of three different treatment methods for temporomandibular joint disc displacement without reduction.” International journal of oral and maxillofacial surgery 46.5 (2017): 603-609.
