Cauzele, simptomele și tratamentul enteritei
 

Cauzele, simptomele și tratamentul enteritei

Mucoasa tubului digestiv poate fi afectată în mai multe feluri. Diareea, vărsăturile și disconfortul abdominal sunt simptome timpurii ale enteritei.
Cauzele, simptomele și tratamentul enteritei

Ultima actualizare: 28 iulie, 2022

Bolile sistemului gastrointestinal sunt afecțiuni frecvente și cu impact ridicat. Enterita este o patologie asociată cu consumul de alimente contaminate, radioterapia și utilizarea anumitor medicamente. În continuare, vă spunem care sunt cauzele, simptomele și tratamentul enteritei.

Când vorbim de enterită ne referim la inflamația anselor intestinale, în special a intestinului subțire. Aceasta este o cauză frecventă de disconfort abdominal, diaree și vărsături.

De obicei, vindecarea este spontană și tratamentul enteritei nu este neapărat necesar. Cu toate acestea, unii oameni pot avea complicații ca urmare a deshidratării. Există mai multe afecțiuni asociate cu dezvoltarea enteritei, infecția cu viruși sau bacterii fiind principala cauză. Studiile estimează o incidență mai mare la copiii sub 5 ani și la adulții în vârstă.

Simptomele enteritei

Manifestările clinice ale enteritei sunt rezultatul inflamației mucoasei intestinale. În caz de infecție bacteriană sau virală, simptomele apar în primele 24 până la 72 de ore de la expunere.

Diareea și durerile abdominale sunt cele mai frecvente simptome ale enteritei. Diareea apare adesea brusc, este severă și, la unii oameni, poate fi însoțită de mucus și sânge.

Alte manifestări sunt următoarele:

Cauzele enteritei

Consumul de alimente și băuturi contaminate cu viruși sau bacterii este cea mai frecventă cauză a enteritei. Inflamația intestinului subțire se poate răspândi și compromite stomacul și intestinul gros, ducând la gastrită și, respectiv, colită.

Enterita este clasificată în funcție de cauzele care o generează. În acest sens, putem găsi următoarele forme:

1. Enterita bacteriană

Colonizarea intestinului subțire de către bacterii are loc, de obicei, prin ingestia de apă și lapte contaminate, carne insuficient gătită și produse prost conservate. Condițiile precare de igienă și manipularea nesigură a alimentelor cresc riscul de infecție.

Studiile arată că principalele bacterii legate de enterită sunt Salmonella, Campylobacter jejuni, Shigella, Escherichia coli și Vibrio cholerae.

Bacterii ce provoacă enterita
Enterita cu E. coli este cea mai frecventă cauză a diareii călătorului.

2. Enterita virală

Virușii sunt principalii responsabili pentru infecțiile gastrointestinale și diareea la copii. La majoritatea oamenilor, tablourile clinice sunt autolimitate, dar pot fi complicate la pacienții imunocompromiși.

Cercetările sugerează că rotavirusurile sunt cauza principală a diareii severe la copiii sub 5 ani. Astrovirusurile, calicivirusurile și adenovirusurile enterice sunt, de asemenea, agenți etiologici importanți ai bolii.

Vaccinarea împotriva rotavirusului este un instrument important pentru prevenție.

3. Enterita cauzată de radiații

Această formă de enterită este cauzată de radioterapia abdomenului, pelvisului sau rectului. Este mai frecventă la persoanele cu cancer al tractului gastrointestinal sau al organelor genito-urinare.

Inflamația intestinului dispare după câteva săptămâni de la terminarea tratamentului. Cu toate acestea, la unii oameni persistă luni și chiar ani. Este asociată cu anemie cronică și obstrucție intestinală parțială, conform studiilor.

4. Enterita autoimună

Această formă este inflamația mucoasei intestinale care apare ca urmare a funcționării anormale a sistemului imunitar (din cauza bolii Crohn și lupusului, de exemplu). Anticorpii și celulele albe din sânge recunosc propriile celule intestinale ca fiind străine și le atacă, provocând afecțiunea.

5. Enterita medicamentoasă

La unii oameni, această tulburare apare ca efect secundar al luării anumitor medicamente. Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cum ar fi ibuprofenul și naproxenul, sunt exemple comune în acest sens. În mod similar, consumul de droguri precum cocaina favorizează dezvoltarea enteritei.

6. Enterita din cauza toxiinfecțiilor alimentare

Această variantă apare în urma acțiunii toxinelor bacteriene asupra țesutului intestinului subțire. Apare după ingestia de alimente prost procesate și gătite în condiții de igienă precare. Agenții responsabili includ unele tulpini de Staphylococcus aureus și E. coli tulpina O157:H7.

Principalele complicații

Deshidratarea este principala complicație pe termen scurt la persoanele cu enterită. Apare din cauza pierderii de lichide cauzate de diareea persistentă.

La sugari și copiii mici, deshidratarea este mai severă și se instalează mai rapid. Din acest motiv, înlocuirea adecvată a lichidelor este esențială la acești pacienți.

Cum este diagnosticată enterita?

Diagnosticul enteritei se bazează pe manifestări clinice și teste complementare. Medicul va pune întrebări despre călătoriile recente, tipul de dietă și istoricul bolilor în familie.

În plus, examinarea fizică detaliată va oferi date valoroase. Suspectând enterita bacteriană, medicul poate solicita o cultură de scaun pentru a identifica microorganismul responsabil. În mod similar, dacă simptomele persistă, specialistul poate solicita evaluarea tractului digestiv prin endoscopie sau colonoscopie.

Bărbat care are nevoie de tratamentul enteritei

Tratamentul enteritei și prognostic

De obicei, enterita este autolimitată și dispare în câteva zile. Prin urmare, tratamentul urmărește ameliorarea simptomelor și oprirea deshidratării.

Rehidratarea orală cu preparate din comerț este indicată pentru a echilibra pierderile de electroliți și minerale. La unele persoane cu deshidratare severă este necesară administrarea de lichide intravenoase.

Antibioticele pot fi indicate pentru a ucide microorganismele sau pentru a reduce proliferarea bacteriană (în caz de radioterapie). Utilizarea antidiareicelor fără indicație medicală prealabilă nu este recomandată, deoarece acestea ar putea agrava problema.

Este posibil să prevenim enterita?

Se pot lua mai multe măsuri pentru a reduce riscul de enterită cauzată de alimente și apă contaminate. Unele dintre principalele recomandări sunt următoarele:

  • Refrigerați bine alimentele.
  • Fiți la zi cu programul de vaccinare.
  • Evitați să beți apă de origine necunoscută.
  • Asigurați curățarea instrumentelor de bucătărie.
  • Evitați contactul dintre carnea crudă și legume.
  • Gătiți corect alimentele, în special carnea.
  • Spălați-vă mâinile cu multă apă și săpun după ce ați folosit baia și înainte de a mânca.

Când să solicitați asistență medicală și tratamentul enteritei?

Este indicat să consultați un medic în cazul în care simptomele persistă mai mult de o săptămână. În mod similar, prezența semnelor de deshidratare, precum pielea palidă, transpirațiile reci, palpitațiile și somnolența, necesită o abordare profesională cât mai curând posibil.

Alte semne de avertizare sunt apariția sângelui în scaun și o febră mai mare de 39 °C. În orice caz, profesioniștii din domeniul sănătății sunt singurii care pot să ofere îngrijirea necesară și să evite complicațiile fatale.

Lipsa monitorizării și controlului profesional poate avea consecințe grave. Așa că nu ezitați să consultați un medic specialist dacă aveți nelămuriri legate de această patologie.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Yalda Lucero A. Etiología y manejo de la gastroenteritis aguda infecciosa en niños y adultos. Revista Médica Clínica Las Condes. 2014;25(3):463-472.
  • Solano-Iturri G, Rámiz-Martínez M, de la Guerra-Acebal C, García-Jiménez N. Enteritis por radiación (forma diferida crónica). Gaceta Médica de Bilbao. 2010;107(2):68-71.
  • Paredes S, Roca J. Infecciones gastrointestinales. Offarm. 2004; 23(5):100-106.
  • De Cal I, Mohedano R, Sánchez A. Rotavirus y otros virus productores de gastroenteritis aguda en la infancia. Enfermedades Infecciosas y Microbiología Clínica. 2008; 26(13): 61-65.
  • Hale MF. Radiation enteritis: from diagnosis to management. Curr Opin Gastroenterol. 2020 May;36(3):208-214.
  • Chigerwe M, Heller MC. Diagnosis and Treatment of Infectious Enteritis in Adult Ruminants. Vet Clin North Am Food Anim Pract. 2018 Mar;34(1):119-131.

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.