Logo image
Logo image

Ce este bronhoscopia și la ce servește?

6 minute
De obicei, o bronhoscopie durează între 30 și 60 de minute, dar este un proces care necesită o anumită pregătire și recuperare ulterioară, cel puțin câteva ore. În acest articol, vom analiza indicațiile și riscurile asociate.
Ce este bronhoscopia și la ce servește?
Ultima actualizare: 11 iunie, 2021

Ce este bronhoscopia? O bronhoscopie este un test de diagnostic pe care experții îl folosesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Ne permite să vedem căile respiratorii până la cele mai mari bronhii. În plus, poate fi folosită chiar și pentru tratarea anumitor patologii.

Această tehnică a avansat în timp. Medicii obișnuiau să o efectueze cu un tub rigid de oțel. În zilele noastre, folosesc un dispozitiv flexibil și mai lung, care este mai ușor de manevrat.

Bronhoscopiile sunt unul dintre pilonii fundamentali în pneumologie și sunt utilizate foarte frecvent. Prin urmare, în acest articol îți vom explica tot ce trebuie să știi despre tehnică și cum este efectuată.

Ce este bronhoscopia și la ce servește?

O bronhoscopie, așa cum am subliniat în introducere, este o procedură care permite vizualizarea căilor respiratorii. Experții o efectuează pentru a diagnostica sau trata anumite boli respiratorii.

Pentru a face acest lucru, ei folosesc un bronhoscop. Acesta este un tub cu o lungime de aproximativ 60 cm introdus prin nări sau gură. Acest tub are o cameră în vârf care permite vizualizarea interiorului căilor respiratorii pe un ecran.

În plus, bronhoscopul le permite medicilor să introducă și alte elemente în zonă. De exemplu, medicii pot folosi instrumente pentru a obține probe de țesut sau pentru a extrage un corp străin din căile respiratorii.

În prezent, cel mai utilizat bronhoscop este cel flexibil. Acesta ajunge în părți inaccesibile ale bronhiilor și permite mai multă mișcare. Cu toate acestea, experții medicali încă folosesc bronhoscopul rigid, mai ales în cazurile de hemoragie sau când există un corp străin mare în căile respiratorii.

Vezi și:

Există bacterii în plămâni?

Care sunt indicațiile bronhoscopiei?

Acum că am aflat ce este bronhoscopia, vom analiza indicațiile acesteia.

Some figure
O bronhoscopie este o tehnică de diagnostic și terapie în pneumologie, ramura medicinei care studiază plămânii.

O bronhoscopie este o tehnică pe care medicii o folosesc adesea pentru a diagnostica posibile boli pulmonare. Acesta este motivul pentru care o efectuează, de obicei, la persoanele care prezintă simptome respiratorii, cum ar fi tusea, dificultățile de respirație sau semnele de infecție.

În general, bronhoscopia este utilizată atunci când alte teste de diagnostic nu au reușit să identifice cauza patologiei de bază. În plus, este important să subliniem că este și un instrument terapeutic. Astfel, principalele sale indicații sunt următoarele:

  • Îndepărtarea corpurilor străine care obstrucționează căile respiratorii.
  • Obținerea de probe de țesut pulmonar sau bronșic: acest lucru este util pentru identificarea cauzei unei infecții sau stabilirea diagnosticului histologic.
  • Diagnosticarea cancerului: de fapt, potrivit unui studiu publicat în Jurnalul Cubanez de Medicină Militară, cel mai bun moment pentru efectuarea unei bronhoscopii este atunci când medicii suspectează cancerul.
  • Oprirea sângerării: prin intermediul tehnicilor cu laser sau electrocauterizare.
  • Lărgirea căile respiratorii care ar putea fi îngustate.

În ce constă procedura?

O bronhoscopie este o tehnică neplăcută pentru pacient. Procedura în sine durează între o jumătate de oră și o oră. Cu toate acestea, necesită timp de pregătire și recuperare ulterioară, deci durează per total ceva mai mult timp.

Pentru a evita complicațiile, medicii efectuează adesea bronhoscopiile sub anestezie generală, mai ales atunci când folosesc bronhoscopul rigid, care este mai incomod. În alte cazuri, medicii administrează tranchilizante numai pentru calmare și relaxare musculară.

De obicei, pacientul se așază sau se întinde pe pat. Pentru a efectua bronhoscopia, ritmul cardiac și nivelul de oxigen trebuie controlate în permanență. Expertul poate introduce bronhoscopul prin nas sau gură. Trebuie să o facă încet, evitând mișcările bruște.

În unele cazuri, se introduce și un alt tub prin care se administrează o soluție salină. Acest lucru elimină mucusul prezent pentru ca experții să poată obține probe de țesut mai bune. Uneori, așa cum am menționat anterior, medicii introduc dispozitive de dilatare, numite stenturi.

Odată ce au atins obiectivul procedurii, medicii trebuie să scoată bronhoscopul. Pentru a face acest lucru, trag ușor tubul, îndepărtându-l încetul cu încetul.

Recomandări înainte de efectuarea unei bronhoscopii

Deși este adevărat că medicii le pot efectua în situații de urgență, în multe situații bronhoscopiile sunt planificate. În acest caz, este important să iei în considerare toate recomandările oferite de medici.

Deoarece este o intervenție cu risc de sângerare, pacienții trebuie să evite orice medicament anticoagulant cu câteva zile înainte de procedură. Trebuie să meargă la clinică în haine confortabile și cu cineva alături.

Deși nu toate cazurile necesită anestezie generală, medicamentul pentru calmarea pacientului îl poate lăsa letargic. Din acest motiv, recomandăm ca cineva să însoțească pacientul după procedură.

În timpul procedurii

Majoritatea cazurilor nu necesită anestezie generală. Pacientul treaz îi poate ajuta pe medici să își facă treaba. Aceștia pot să pună întrebări cu privire la orice disconfort pe care pacientul îl poate experimenta.

După procedură

După bronhoscopie, este important să ai o perioadă de odihnă și monitorizare. În următoarele ore, pot apărea complicații precum sângerările. De aceea, este esențial ca pacientul să rămână sub observație cel puțin câteva ore.

În plus, în această perioadă, efectul medicamentelor anestezice dispare. De obicei, pacientul va începe să simtă disconfort și amorțeală. De asemenea, medicii interzic consumul de alimente și băuturi cu câteva ore înaintea bronhoscopiei.

Majoritatea oamenilor au dureri de gât sau tuse. Cu toate acestea, dacă pacientul are dificultăți de respirație, tușește sânge sau are febră, este vital să consulte un medic.

Vezi și:

Transplantul de plămâni: tot ce trebuie să știi

Some figure
Când medicii suspectează cancerul pulmonar, trebuie să efectueze o bronhoscopie pentru a confirma diagnosticul.

Riscurile procedurii de bronhoscopie

La fel ca orice altă intervenție medicală, bronhoscopia prezintă anumite riscuri. Cu toate acestea, complicațiile sunt rare. De fapt, cel mai adesea derivă mai degrabă din anestezie decât din tehnica în sine.

Copiii sunt supuși adesea bronhoscopiilor. Se întâmplă ca aceștia să ingereze obiecte mici care se blochează în căile respiratorii. De aceea, este important să subliniem că, potrivit unui studiu publicat în Pediatric Surgery, experții consideră că această tehnică este sigură și de mare folos în stabilirea diagnosticului.

Potrivit Clinicii Mayo, riscurile acestei intervenții sunt sângerările, colapsul pulmonar și febra. Sângerarea este autolimitată și tinde să se oprească de la sine. Colapsul pulmonar apare atunci când bronhoscopul perforează plămânul și aerul se adună în jurul său.

Bronhoscopia: o tehnică ce este esențială în pneumologie

Bronhoscopiile sunt proceduri relativ simple care oferă avantaje diagnostice și terapeutice mari. Această procedură nu provoacă de obicei complicații și, în majoritatea cazurilor, este efectuată fără anestezie generală.

Este una dintre cele mai importante tehnici atunci când vine vorba de diagnosticarea cancerului. De asemenea, este foarte utilă în pediatrie, deoarece copiii înghit obiecte mici care se blochează în căile respiratorii. În plus, bronhoscopia le permite medicilor să efectueze din ce în ce mai multe tratamente.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Broncoscopia. Prueba diagnóstica. Clínica Universidad de Navarra. (n.d.). Retrieved November 8, 2020, from https://www.cun.es/enfermedades-tratamientos/pruebas-diagnosticas/broncoscopia
  • Hayvin Pérez Cruz, D., Julia Romero Fernández, D., Danet Damas Morales, L., García Silvera, E., Damaris Reyes Hernández Hospital Militar Central, D., Finlay, C. J., & Habana, L. (2012). Broncoscopia en el diagnóstico de las enfermedades respiratorias
  • Bronchoscopy in the diagnosis of respiratory diseases. Revista Cubana de Medicina Militar (Vol. 41). Retrieved from http://scielo.sld.cu
  • Aguilar-Aranda, Ambrosio, Luz Dinora Sandoval-Castillo, and Juan Carlos Barrera-de León. “Frecuencia y severidad de complicaciones de 1,056 broncoscopías en la edad pediátrica.” Acta pediátrica de México 38.4 (2017): 228-236.
  • Codeso, FM Páez, et al. “Análisis descriptivo de 10 años de broncoscopia terapéutica intervencionista.” Rev Esp Patol Torac 29.2 (2017): 125-133.
  • Broncoscopia – Mayo Clinic. (n.d.). Retrieved November 8, 2020, from https://www.mayoclinic.org/es-es/tests-procedures/bronchoscopy/about/pac-20384746
  • García Casillas, M. A., Matute, J. A., Romero, R., Berchi, F. J., Sánchez, R., & Vázquez, J. (2002). Broncoscopia en unidad de cuidados intensivos neonatales. Cir. Pediátr, 52–56.

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.