Există bacterii în plămâni? - Doza de Sănătate
 

Există bacterii în plămâni?

Prezența bacteriilor în plămâni generează, de obicei, simptome precum tusea, durerile la respirație, febra și disconfortul. Este esențial să cunoști imaginea clinică a pneumoniilor bacteriene pentru a primi un tratament adecvat cât mai curând posibil.
Există bacterii în plămâni?

Ultima actualizare: 10 noiembrie, 2020

Simptomele precum durerea toracică, respirația precipitată, febra, greața sau vărsăturile arată faptul că există bacterii în plămâni. Deși aceste microorganisme sunt esențiale pentru funcționarea optimă a sistemelor fiziologice umane, prezența lor în aceste tipuri de organe poate duce la boli precum pneumonia.

Știi de ce apar aceste infiltrații bacteriene în zona pulmonară? Te afli într-o grupă de risc?

Cunoașterea informațiilor despre acest subiect este cheia prevenirii multor boli pulmonare. Doar așa poți pune în aplicare măsuri preventive. Din acest motiv, îți vom spune în rândurile de mai jos tot ce trebuie să știi despre pneumonia bacteriană.

Despre microbiotă și activitatea bacteriană

În primul rând, este important să ne amintim că bacteriile care locuiesc în corpul uman sunt în mare parte benefice. Diverse studii microbiologice au demonstrat efectele pozitive ale acestora.

De exemplu, coloniile bacteriene din intestinul uman îndeplinesc funcții precum:

  • Absorbție mai bună a anumitor nutrienți
  • Un metabolism lipidic mai eficient
  • Protecție împotriva microorganismelor patogene

Microbiota normală este definită ca ansamblul de microorganisme care locuiesc în corpul ființelor vii și îndeplinesc diverse funcții de natură simbiotică. Aceste colonii au atât o componentă spațială, cât și una temporală, deoarece compoziția și prezența lor pot varia în funcție de locul în care trăiesc în corp și de vârsta gazdei.

Problema apare atunci când bacteriile colonizează sisteme interne care nu beneficiază de prezența lor. Acesta este cazul pneumoniei bacteriene, pe care o vom explica mai jos.

Bacterii nocive pentru sănătate
Corpul are colonii de bacterii care sunt benefice pentru sănătate. Cu toate acestea, atunci când ele intră în organe precum plămânii, provoacă probleme grave.

Există bacterii în plămâni?

În general, microbiota pulmonară are propriile bacterii sănătoase, dar în aceste organe pot pătrunde și bacterii nesănătoase. Ca orice suprafață care are contact cu exteriorul, zonele precum cavitatea nazală, nazofaringele și laringele au comunități bacteriene inofensive pentru oameni.

Atunci când aceste microorganisme ajung în căile respiratorii interne, apare imaginea clinică a pneumoniei. Acest tip de afecțiune poate apărea la orice persoană, indiferent de vârstă sau sex, deși mai multe studii statistice subliniază faptul că pneumonia este mai frecventă la nou-născuți.

În plus, pacienții cu HIV prezintă un risc sporit în ceea ce privește această afecțiune, deoarece sunt de cinci ori mai predispuși să dezvolte pneumonie bacteriană în comparație cu o persoană sănătoasă.

De ce apare pneumonia bacteriană?

Infecția cu streptococ provoacă, de obicei, pneumonie bacteriană. De fapt, unele studii arată faptul că 40% din cazuri sunt provocate de acțiunea acestui microorganism. Există însă și microorganisme responsabile de apariția pneumoniei bacteriene, cum ar fi:

  • Haemophilus influenzae
  • Klebsiella pneumoniae
  • Escherichia coli
  • Pseudomonas aeruginosa
  • Moraxella catarrhalis

De obicei, bacteriile ajung în tractul respirator prin inhalare, dar pot ajunge și prin sânge dacă o anumită infecție s-a răspândit din altă zonă a corpului. Sistemul imunitar trimite celulele albe din sânge pentru a ajuta la combaterea bolilor.

Neutrofilele înconjoară bacteriile cu membranele lor și eliberează citokine, determinând apariția unui tablou clinic tipic în infecțiile bacteriene. Există inflamații în alveolele pulmonare și deficiență respiratorie.

Simptomele prezenței bacteriilor în plămâni

În funcție de severitatea tabloului clinic și de microorganismul cauzal, simptomele pot varia. Următoarele sunt simptomele generale ale pneumoniei bacteriene:

  • Durere toracică la respirație și tuse
  • Dezorientare
  • Febră
  • Tuse productivă cu spută purulentă
  • Greață, vărsături și diaree
Femeie care are bacterii în plămâni
Prezența bacteriilor în plămâni poate determina complicații respiratorii.

Cum diagnostichează medicii pneumonia bacteriană?

Conform informațiilor oferite de Jurnalul Pan American de Sănătate Publică, imaginea radiologică a afectării alveolare este acceptată ca un criteriu de confirmare a suspiciunii de pneumonie bacteriană. La pacienții afectați, se observă opacitate în țesutul pulmonar, dar acest lucru nu este întotdeauna valabil.

În momente de suspiciune, pot fi luate probe din expectorațiile pacientului pentru a se confirma prezența bacteriilor.

Care este tratamentul?

La fel ca în toate cazurile de infecții bacteriene, antibioticele sunt medicamentele indicate pentru tratament. Medicul, după ce a stabilit faptul că bacteriile sunt gram-pozitive sau gram-negative, poate sugera utilizarea mai multor medicamente, cum ar fi amoxicilina, cefalosporina sau doxiciclina.

În prezența unor simptome variate, este necesar să se stabilească exact genul microorganismelor care cauzează boala. Astfel, va fi posibilă alegerea celei mai eficiente opțiuni terapeutice pentru fiecare caz.

Bacterii în plămâni: ce trebuie să reții

Potrivit Asociației Americane a Plămânilor, există un vaccin pentru pneumonia cauzată streptococ, cea mai frecventă formă a bolii. Acesta este recomandat adesea copiilor cu vârsta sub doi ani și adulților cu vârsta peste 65 de ani, deoarece aceștia reprezintă grupurile vulnerabile de populație. Dacă boala este contractată la o altă vârstă, șansele de vindecare sunt foarte mari dacă nu apar complicații sau alte infecții asociate.

Bacteriile sunt microorganisme esențiale, deoarece protejează împotriva agenților patogeni multe dintre sistemele corpului. Cu toate acestea, înmulțirea lor necontrolată poate provoca probleme de sănătate. Prin urmare, dacă crezi că ai o infecție bacteriană, este esențial să soliciți imediat asistență medicală.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Jandhyala, S. M., Talukdar, R., Subramanyam, C., Vuyyuru, H., Sasikala, M., & Reddy, D. N. (2015). Role of the normal gut microbiota. World journal of gastroenterology: WJG21(29), 8787.
  • Miranda-Candelario, J. F., Espino-Huamán, J. E., Miranda-Cabrera, B. F., Cabrera-Hipólito, S. E., & Rivas-Rojas, R. (2015). Utilidad de la escala de predicción diagnóstica de neumonía bacteriana de Moreno en el manejo de la neumonía en niños. Acta Médica Peruana32(3), 157-163.
  • García Castellanos, T., Verdasquera Corcho, D., PérezÁvila, J., Martínez Mota, I., Salazar Rodríguez, D., & Pérez Monrás, M. (2010). Neumonía bacteriana en pacientes VIH/SIDA. Revista Cubana de Investigaciones Biomédicas29(4), 428-436.
  • Neumonía bacteriana, wikipedia. Recogido en https://es.wikipedia.org/wiki/Neumon%C3%ADa_bacteriana.
  • Borrell, L. S., & Segura, C. (2016). Neumonía y neumonía recurrente. Pediatrá integral20(1), 38-42.
  • López, A. (2006). Patología del sistema respiratorio. Slano, Canadá: Atlantic Veterinary College University of Prince Edward, 18.
  • Hakansson AP, Orihuela CJ, Bogaert D. Bacterial-Host Interactions: Physiology and Pathophysiology of Respiratory Infection. Physiol Rev. 2018;98(2):781-811. doi:10.1152/physrev.00040.2016
  • Lagos, R., Di Fabio, J. L., Moënne, K., Muñoz, A., Wasserman, S., & Quadros, C. D. (2003). El uso de la radiografía de tórax para la vigilancia de neumonías bacterianas en niños latinoamericanos. Revista Panamericana de Salud Pública13, 294-302.
  • Neumonía bacteriana, lungusa.org. Recogido en https://web.archive.org/web/20080430043435/http://www.lungusa.org/site/pp.asp?c=dvLUK9O0E&b=36870#two
  • Pragman AA, Berger JP, Williams BJ. Understanding persistent bacterial lung infections: clinical implications informed by the biology of the microbiota and biofilms. Clin Pulm Med. 2016;23(2):57-66. doi:10.1097/CPM.0000000000000108

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.