Cordul pulmonar: riscuri, cauze și simptome
Cordul pulmonar este o afecțiune caracterizată prin deteriorarea părții drepte a inimii ca o consecință a bolilor pulmonare severe. Provoacă retenție de lichide și suferință respiratorie progresivă.
Opțiunile terapeutice sunt limitate, deoarece este necesară rezolvarea problemei de bază. Citește mai departe pentru a afla mai multe despre această afecțiune gravă!
Simptomele
Simptomele depind de gravitatea bolii și sunt produsul stării pulmonare subiacente și al leziunilor cardiace asociate. Prin urmare, apar adesea la cei cu dificultăți respiratorii (dispnee) cu debut progresiv.
Inițial, simptomele poate apărea în timpul activității fizice de intensitate moderată, cum ar fi mersul pe distanțe lungi sau urcatul scărilor. Pot apărea chiar și în timpul odihnei în cazuri mai severe.
Odată ce apare afectarea cardiacă, apar umflături din cauza acumulării de lichide (edeme) în diferite părți ale corpului, cum ar fi membrele inferioare. Angorjarea venelor jugulare situate la nivelul gâtului și mărirea ficatului (hepatomegalie congestivă) sunt simptome comune.
Descoperă și:
Principalele cauze ale cordului pulmonar
Această problemă apare din cauza unei largi varietăți de boli care afectează buna funcționare a plămânilor. Aceasta include atât întreruperea sistemului vascular, cât și afectarea țesutului bronhopulmonar.
Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC)
După cum sugerează și numele, această afecțiune implică leziuni pulmonare progresive rezultate din reacții inflamatorii constante. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aceasta este una dintre principalele cauze de mortalitate la nivel mondial. Cei mai importanți factori de risc pentru dezvoltarea acesteia sunt fumatul pe termen lung și expunerea la arderea biomasei. Aceasta din urmă apare atunci când gătești cu lemne.
Principalele simptome ale BPOC sunt dispneea, tusea productivă și tendința de a dezvolta infecții respiratorii. Afectarea pulmonară are drept rezultat reducerea oxigenării sângelui și poate necesita terapie permanentă cu oxigen.
Există mai multe comorbidități asociate, cordul pulmonar fiind una dintre ele. Acest lucru agravează prognosticul, deoarece tratamentul ambelor afecțiuni este dificil.
Fibroza chistică
Aceasta este o boală cu o componentă genetică puternică care, în ciuda faptului că poate afecta mai multe sisteme, este mai gravă în zona pulmonară. Principalele probleme caracteristice sunt secrețiile, în special mucusul produs în mod natural în căile respiratorii.
După cum îți poți imagina, acest lucru crește frecvența infecțiilor respiratorii fatale, cum ar fi cele produse de Pseudomonas aeruginosa. Daunele sunt atât de evidente, încât fibroza chistică este diagnosticată cel mai adesea în primele luni sau ani de viață.
Pe măsură ce boala progresează, apar hipertensiunea pulmonară și insuficiența cardiacă. De asemenea, indicele de mortalitate este ridicat la copiii diagnosticați cu cord pulmonar, conform studiilor.
Sclerodermia
Acest termen descrie un grup de tulburări care cauzează fibroză și deteriorarea progresivă a organelor. Fibroza este un proces de reparare excesiv care generează țesuturi fără o funcție specifică.
Reacțiile dermatologice sunt cele mai frecvente, în ciuda faptului că plămânii sunt unele dintre cele mai afectate organe interne. Rezultă boli pulmonare interstițiale difuze și, de asemenea, hipertensiune pulmonară, exact ca în cazul anterior.
Din punct de vedere epidemiologic, sclerodermia afectează femeile cu vârsta cuprinsă între 30 și 50 de ani. Nu există un tratament definitiv. Tratamentul are ca scop ameliorarea simptomelor și reducerea fenomenelor inflamatorii asociate.
Cordul pulmonar: diagnosticarea bolii
Medicii folosesc o combinație de elemente clinice și paraclinice pentru a pune un diagnostic. Leziunile cardiace afectează o cavitate, ventriculul drept, rezultând hipertrofie și dilatare. Primul proces implică o creștere a grosimii pereților cavității, iar al doilea se referă la o creștere a dimensiunii ventriculului.
Aceste procese pot fi analizate prin intermediul unei radiografii toracice simple și al unei electrocardiograme. Medicii fac și ecografii sau se folosesc de imagistica prin rezonanță magnetică.
Hipertensiunea pulmonară care apare la început este confirmată prin cateterism cardiac drept. Această tehnică constă în introducerea unui tub subțire printr-o venă în regiunea inghinală, la gât sau pe braț. Tehnicianul mișcă tubul pentru a ajunge în partea dreaptă a inimii pentru a-i măsura presiunea.
Tratamente disponibile
Terapia este complicată la majoritatea pacienților, ceea ce explică mortalitatea ridicată asociată. Deoarece cordul pulmonar este secundar unei alte afecțiuni, abordarea cea mai eficientă implică eliminarea sau diminuarea factorilor care cauzează leziuni cardiace. Acest lucru poate fi imposibil în cazuri severe și poate necesita un transplant pulmonar.
În funcție de contextul clinic al pacientului, există medicamente pentru ameliorarea simptomelor legate de retenția de lichide. Diureticele sunt utile, deși există unele contraindicații pe care medicul curant trebuie să le evalueze.
Există multe medicamente pentru tratarea hipertensiunii pulmonare (cum ar fi vasodilatatoarele pulmonare). Acestea nu sunt eficiente pentru bolile care generează cordul pulmonar ca și complicație.
Citește mai mult:
Prevenirea cordului pulmonar
Este suficientă evitarea factorilor de risc pentru patologiile pulmonare pentru a preveni această afecțiune. Câteva obiceiuri eficiente sunt:
- Renunțarea progresivă la fumat
- Renunțarea la gătitul cu lemne de foc
- Evitarea expunerii profesionale la substanțe toxice precum siliciul, azbestul și beriliul
Cordul pulmonar este o afecțiune gravă care necesită o evaluare medicală promptă. Consultă un specialist cât mai curând posibil dacă experimentezi unul dintre simptomele menționate mai sus. Cardiologii sunt profesioniștii pe care trebuie să îi cauți în acest scop.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Barboza M. Enfermedad Pulmonar Obstructiva Crónica. Revista Médica Sinergia 2017;2(6):10-14.
- Doull IJM. Recent advances in cystic fibrosis. Arch Dis Child 2001;85: 62-66.
- Ferri C, Valentini G, Cozzi F, et al. Systemic sclerosis: demographic, clinical, and serologic features and survival in 1,012 Italian patients. Medicine (Baltimore). Mar 2002;81(2):139-153.
- Santos L. Fisiopatología de la falla ventricular derecha en la hipertensión arterial pulmonar. Archivos de Cardiología de México 2004;74(S2):53-57.
- Trad S, Amoura Z, Beigelman C, et al. Pulmonary arterial hypertension is a major mortality factor in diffuse systemic sclerosis, independent of interstitial lung disease. Arthritis Rheum 2006; 54(1): 184-191.
- Zamora A, et al. Enfermedad pulmonar intersticial en esclerosis sistémica progresiva. Neumología y cirugía de tórax 2006;65(S3):4-14.