Ce este hipotensiunea intracraniană? Simptome, cauze și tratament
Verificat și aprobat de asistenta Leidy Mora Molina
Hipotensiunea intracraniană este un sindrom neurologic asociat cu o scădere a presiunii în cavitatea creierului. În general, este rezultatul unei scăderi a volumului lichidului cefalorahidian (LCR). Care sunt simptomele, cauzele și tratamentul hipotensiunii intracraniene?
Lichidul cefalorahidian este o substanță translucidă, inodoră și aseptică, asemănătoare cu apa distilată. Este produs în principal în plexurile coroide și în ventriculii laterali ai creierului. Studiile afirmă că volumul total de LCR la adult variază între 90 și 159 mililitri. Funcțiile sale includ protecția creierului și eliminarea deșeurilor.
Reducerea volumului LCR determină o presiune negativă în bolta craniană, care are ca rezultat hipotensiunea intracraniană. Cefaleea este unul dintre cele mai frecvente simptome, fiind însoțită de apariția tulburărilor neurologice. Tratamentul în timp util îmbunătățește prognosticul.
Hipotensiunea intracraniană: simptome
Hipotensiunea intracraniană se manifestă în mod clasic ca o cefalee severă care se extinde în tot craniul. De obicei, se înrăutățește când corpul este în poziție verticală și se ameliorează sau cedează atunci când este culcat, motiv pentru care se numește cefalee ortostatică. Alte simptome asociate cu această afecțiune sunt următoarele:
- Vărsături și greață
- Dureri de gât și rigiditate
- Țiuit în urechi
- Vedere dublă sau tulbure
- Modificări ale auzului
- Sensibilitate la lumină și sunete
- Amețeli și confuzie
- Abilități motorii și echilibru afectate
Există cazuri de hipotensiune intracraniană asociate cu fistule care prezintă scurgeri de LCR prin nas. În mod similar, poate exista o scurgere de lichid printr-o plagă chirurgicală din cauza unei rupturi a meningelui.
Cauzele hipotensiunii intracraniene
Cercetările sugerează faptul că fenomenul declanșator al hipotensiunii intracraniene este pierderea și reducerea concentrației de LCR la nivelul creierului. Această scădere apare ca urmare a scurgerii lichidului prin straturile meningeale ale creierului.
Cele trei membrane numite colectiv meninge sunt dura mater, stratul subarahnoidian și pia mater, din exterior spre interior. Dura mater este responsabilă de protejarea creierului și a măduvei spinării. Leziunile la acest nivel sunt cea mai frecventă cauză a hipotensiunii intracraniene.
Alte cauza includ următoarele:
- Puncție lombară
- Traume sau leziuni ale craniului sau ale măduvei spinării
- Defect dobândit sau slăbiciune congenitală a stratului dura mater
- Chirurgie pe coloană
- Anestezie epidurală
- Discuri calcificate sau pinteni osoși la nivelul coloanei vertebrale
- Hidrocefalie
Cum este diagnosticată hipotensiunea intracraniană?
Examenul medical amănunțit și examenul neurologic detaliat sunt cheia în diagnosticul hipotensiunii intracraniene. Studiile imagistice sunt esențiale pentru diagnosticul definitiv al acestei boli. Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) cu substanță de contrast poate arăta un meninge îngroșat. În plus, acest test poate evidenția coborârea talamusului și a amigdalelor cerebeloase.
Uneori, tomografia axială computerizată (CT) permite evidențierea encefalocelului și a defectelor osoase care declanșează patologia. Detectarea și monitorizarea presiunii intracraniene este crucială. Alte teste utile în diagnosticul hipotensiunii intracraniene includ:
- Mielografie dinamică cu fluoroscopie
- RMN spinal
- Cisternografie cu radioizotopi
- CT cu contrast intratecal iodat
Descoperiți: Riscurile vieții sedentare asupra creierului
Tratamentul hipotensiunii intracraniene
În majoritatea cazurilor, hipotensiunea intracraniană dispare spontan, conform mai multor studii. Există însă cazuri grave în care nu se vindecă de la sine și necesită intervenție medicală. Plasturii hematici epidurali și intervențiile chirurgicale sunt cele mai frecvente tratamente.
Plasture hematic epidural
Această procedură constă în injectarea unei cantități mici de sânge la nivel epidural, în jurul canalului spinal, aproape de locul scurgerii de LCR. Pe măsură ce sângele se coagulează, se creează un plasture sau un dop care oprește fluxul de lichid.
Intervenție chirurgicală
Chirurgia este o opțiune de tratament atunci când cel puțin doi plasturi epidurali nu au dat randament. Planurile de intervenție chirurgicală includ următoarele:
- Repararea rupturilor la nivelul stratului dura mater
- Tăierea diverticulilor meningieni
- Duroplastia pentru întărirea stratului dura mater
În anumite cazuri, tratarea hipotensiunii posturale poate duce la hipertensiune intracraniană. Tratamentul principal este acetalozamida, un diuretic care reduce retenția de lichide în organism.
Asistența medicală precoce înseamnă un prognostic mai bun
După cum puteți vedea, hipotensiunea intracraniană este o afecțiune rară legată de pierderea lichidului cefalorahidian și de presiunea negativă în creier. Prognosticul acestei afecțiuni depinde de îngrijirea medicală imediată.
Din fericire, majoritatea oamenilor se vindecă. Cu toate acestea, anumiți pacienți necesită intervenții mai complexe, al căror prognostic va depinde de severitatea leziunii meningeale și de volumul de lichid pierdut.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Reguera RM. Interpretación del Líquido Cefalorraquídeo. Anales de Pediatría Continuada. 2014;12(1):30–3.
- Shin HY. Recent update on Epidural Blood Patch. Anesthesia and Pain Medicine. 2022;17(1):12–23.
- Barahona ML, Mora Encinas JP, González Montaño VM, Pozo Zamorano T, Fernández Gil MÁ. Síndrome de Hipotensión intracraneal: Revisión de hallazgos en Resonancia Magnética. Revista de Neurología. 2011;52(11):676.
- Lin J-ping, Zhang S-dong, He F-fang, Liu M-jun, Ma X-xu. The status of diagnosis and treatment to intracranial hypotension, including sih. The Journal of Headache and Pain. 2017;18(1).
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.