Contactul piele pe piele după naștere

Contactul piele pe piele după naștere a avut loc întotdeauna de-a lungul istoriei omenirii. În zilele noastre însă, din cauza condițiilor din spitale, acesta a fost neglijat. În acest articol, îți explicăm de ce este important și care sunt beneficiile sale.
Contactul piele pe piele după naștere

Ultima actualizare: 02 Ianuarie, 2021

Contactul piele pe piele după naștere, denumit și îngrijire de cangur, trebuie efectuat imediat. Acesta constă în plasarea nou-născutului pe abdomenul sau pieptul mamei. Medicul poate face acest lucru chiar și fără a tăia în prealabil cordonul ombilical.

De fapt, această practică poate fi efectuată chiar și la câteva zile după naștere. Are multe beneficii, atât pentru sănătatea copilului, cât și pentru legătura dintre mamă și copil. În acest articol, îți vom explica tot ce trebuie să știi despre contactul piele pe piele după naștere.

Contactul piele pe piele după naștere

Contactul piele pe piele între mamă și copil după naștere este un lucru pe care omenirea l-a făcut de-a lungul istoriei. Este un lucru chiar inconștient, deoarece mama vrea să-și arate afecțiunea și să-și protejeze nou-născutul.

Nașterea este o situație complicată pentru bebeluș, deoarece pune capăt stării de liniște și confort pe care a experimentat-o în lunile de gestație. Primul contact cu mama îl poate face să se liniștească. Așadar, această practică este importantă.

Deși tehnica este benefică în multe privințe, în realitate, mulți oameni nu sunt conștienți de acest lucru. Imediat ce a apărut nașterea asistată, uneori numită „naștere instrumentală”, profesioniștii din domeniul medical au început să neglijeze importanța contactului piele pe piele.

Contactul piele pe piele după naștere
Este important să fie încurajat contactul piele pe piele imediat după naștere, deoarece beneficiile tehnicii sunt incredibile.

Cum să practici contactul piele pe piele cu bebelușul

Contactul piele pe piele constă în plasarea nou-născutului pe pieptul sau abdomenul mamei. Profesioniștii din domeniul medical fac acest lucru fără a tăia mai întâi cordonul ombilical. Copilul este așezat drept pe pieptul gol al mamei.

Este ideal ca bebelușul să intre în contact și cu mamelonul mamei. Însă nu este nevoie și să sugă. Acest lucru ar trebui făcut atât în ​​timpul nașterilor vaginale, cât și al celor prin cezariană. Experții recomandă menținerea acestei poziții timp de cel puțin o oră.

De fapt, contactul piele pe piele poate fi realizat chiar și în primele zile din viața bebelușului. Așadar, nu trebuie să apară imediat după naștere. Este ideal să găsești momentul perfect pentru a te bucura de liniște.

Mama ar trebui să-și descopere complet sânul și să așeze copilul pe el. De asemenea, mama trebuie să se acopere atât pe ea, cât și pe bebeluș cu o pătură pentru a evita modificarea temperaturii corpului. Nu uita faptul că, la o vârstă fragedă, sistemul de adaptare a organelor la mediul înconjurător este încă în curs de dezvoltare.

Este posibil ca mama și bebelușul să intre într-o stare de calm. Este logic să presupunem că acest grad de intimitate reduce stresul. Contactul piele pe piele poate ajuta chiar și la reglarea fluctuațiilor de temperatură menționate mai sus, deoarece este un adjuvant pentru homeostazie.

Beneficiile acestei tehnici

Numeroși oameni de știință au studiat beneficiile contactului piele pe piele după naștere. Potrivit unui studiu publicat de Biblioteca Cochrane, contactul piele pe piele între mamă și copil la naștere ameliorează plânsul și îmbunătățește interacțiunea dintre cei doi.

Experții afirmă faptul că acesta crește semnificativ legătura afectivă dintre cei doi. De exemplu, mama înțelege mai bine semnalele bebelușului și comunicarea devine mai fluidă. Astfel, mama este capabilă să răspundă nevoilor bebelușului. De fapt, potrivit unui articol publicat de Universitatea Pontificală Catolică din Chile, acesta reduce posibilitatea apariției depresiei postpartum. În mod similar, se pare că scade numărul zilelor de spitalizare de după naștere.

Un alt beneficiu menționat mai sus este reglarea temperaturii corpului bebelușului. Cu alte cuvinte, ajută la menținerea homeostaziei corporale adecvate, care este esențială în acest stadiu al vieții pentru o dezvoltare normală.

În cele din urmă, un studiu publicat de Enfermería Universitaria afirmă faptul că contactul între femei și nou-născuți după naștere a dus la inițierea mai rapidă a alăptării. De asemenea, favorizează involuția uterină și reduce riscul de infecții, ceea ce duce la reducerea consumului de medicamente în perioada postpartum.

Mamă care doarme cu bebelușul
Contactul piele pe piele după naștere este o tehnică ce oferă beneficii sănătății.

Contactul piele pe piele după naștere ori de câte ori este posibil

Contactul piele pe piele este natural și instinctiv în momentul nașterii. Atât mama, cât și bebelușul se bucură de numeroase beneficii. Cu toate acestea, este adevărat că are și dezavantajele sale.

Un articol apărut în Progresos de obstetricia y ginecología explică faptul că, în momentul de după naștere, pot apărea și complicații care pun viața bebelușului în pericol (de exemplu, apariția unor bufeuri de compresie). Totuși, această tehnică ar trebui încurajată prin pregătirea specifică a echipelor medicale.

Prin urmare, dacă vei avea un copil, citește mai multe despre această tehnică și cum să o pui în practică. De asemenea, în momentul nașterii, bucură-te de primul contact cu nou-născutul. În acest fel, te vei asigura că acest prim contact al bebelușului cu lumea exterioară nu este unul traumatizant.

S-ar putea să te intereseze...
Cum să tratezi natural cistita în sarcină
Doza de SănătateCitește-l în Doza de Sănătate
Cum să tratezi natural cistita în sarcină

Cistita în sarcină este foarte frecventă, deoarece caracteristicile anatomice ale femeii gravide favorizează această infecție urinară.



  • Brundi M, Ma, G., & Am, L. (n.d.). CONTACTO PIEL A PIEL MADRE/HIJO PREMATURO. CONOCIMIENTOS Y DIFICULTADES PARA SU IMPLEMENTACIÓN.
  • Martínez-Martínez, T., & Damian-Ferman, N. (2014). Beneficios del contacto piel a piel precoz en la reanimación neonatal. Enfermería Universitaria, 11(2), 61–66. https://doi.org/10.1016/s1665-7063(14)72666-1
  • Biblioteca Cochrane Plus, L., & con, contacte. (n.d.). Contacto piel-a-piel temprano para las madres y sus recién nacidos sanos.
  • Rodriguez-Alarcón Gómez, J., Elorriaga, I., Fernández-Llebrez, L., Fernández, A., Avellanal, C., & Sierra, C. (2011). Episodios aparentemente letales en las primeras dos horas de vida durante el contacto piel con piel. Incidencia y factores de riesgo. Progresos de Obstetricia y Ginecología, 54(2), 55–59. Retrieved from https://medes.com/publication/64855
  • Raies, C. L., Doren, F. M., & Torres, C. U. (2012). Efectos del contacto piel con piel del recién nacido con su madre. Index de Enfermeria. Fundación Index. https://doi.org/10.4321/s1132-12962012000300007
  • Abdulghani, Nawal, Kristina Edvardsson, and Lisa H. Amir. “Worldwide prevalence of mother-infant skin-to-skin contact after vaginal birth: A systematic review.” PloS one 13.10 (2018): e0205696.
  • Guala, Andrea, et al. “Skin-to-skin contact in cesarean birth and duration of breastfeeding: A cohort study.” The Scientific World Journal 2017 (2017).
  • Safari, Kolsoom, et al. “The effect of mother and newborn early skin-to-skin contact on initiation of breastfeeding, newborn temperature and duration of third stage of labor.” International breastfeeding journal 13.1 (2018): 32.