Copiii fără poftă de mâncare: cum să-i ajuți?
 

Copiii fără poftă de mâncare: cum să-i ajuți?

Trebuie să ne asigurăm că apetitul scăzut al copiilor nu se manifestă din cauza unei probleme medicale, caz în care ar trebui să mergem la specialist pentru a obține un diagnostic.
Copiii fără poftă de mâncare: cum să-i ajuți?

Ultima actualizare: 25 ianuarie, 2022

Copiii fără poftă de mâncare stârnesc îngrijorarea părinților în fiecare zi, nu doar pentru că nu mănâncă suficient, ci și pentru că refuză să încerce alimente noi.

Sunt copii cărora, pe lângă faptul că mănâncă puțin, nu le place să încerce texturi noi. Opțiunile de hrănire devin din ce în ce mai limitate, iar mesele devin o luptă. Este necesar să-i ajutăm să accepte noi arome, texturi și chiar mirosuri și culori, astfel încât să poată fi bine hrăniți și sănătoși. Cum putem realiza acest lucru? Vom aprofunda subiectul mai jos!

Apetitul este schimbător la copii

Nevoile energetice ale celor mici sunt foarte variabile în funcție de stadiul de creștere în care se află. Acesta este motivul pentru care este normal ca dorința lor de a mânca și cantitățile pe care le consumă să se schimbe în timp.

După cum a indicat Asociația Spaniolă de Pediatrie, este important să respectăm aceste faze și să nu forțăm copiii să mănânce. Un aport mic nu este o problemă dacă dezvoltarea și creșterea nu sunt compromise, ci urmează un ritm progresiv.

Din acest motiv, este important să consultăm profesioniștii din domeniul sănătății. În cazul în care există vreun deficit sau întârziere în evoluție, vom detecta și rezolva problema la timp.

Copiii fără poftă de mâncare: de ce nu mănâncă?

În funcție de copil și de cauză(e), problema poate fi rezolvată mai repede sau mai greu. După cum tocmai am văzut, există situații specifice în care pierderea poftei de mâncare este normală. Pentru a rezolva problema corect, trebuie să lucrăm în etape. Ajutorul unui profesionist poate fi vital în anumite cazuri. Secretul este să nu vă grăbiți.

Luarea de măsuri drastice pentru a rezolva lipsa poftei de mâncare poate fi contraproductivă. De exemplu, dacă cel mic mănâncă în exces în urma constrângerii, sănătatea lui poate fi compromisă pe termen lung.

Copiii fără poftă de mâncare pot avea:

  • Intoleranțe alimentare: Când copilul are apetit scăzut pentru unele alimente, este posibil să aibă o oarecare intoleranță la acestea, așa cum sugerează acest studiu al Institutului Național de Pediatrie din Mexic. Acest lucru se poate întâmpla în cazul laptelui, al făinurilor sau al nucilor, de exemplu. Trebuie verificat dacă copilul are probleme digestive.
  • Anemie. Un deficit de fier ar putea fi motivul pentru care copilul are un apetit scăzut. În acest caz, trebuie să ne asiguram că dieta sa este completă și echilibrată. De asemenea, putem crește cantitatea de alimente bogate în acest mineral.
  • Paraziți intestinali. Sunt foarte frecvenți la copii, deoarece aceștia pun cu ușurință mâinile în gură. Cu toate acestea, simptomele pot trece neobservate sau pot fi confundate cu alte tulburări. Nervozitatea, pupilele dilatate și mâncărimea pe vârful nasului sau în zona anusului sunt simptome ale parazitozelor.
  • Probleme emoționale. Nu trebuie să excludem niciodată tulburările emoționale. În acest caz, de exemplu, o situație familială complicată sau orice problemă din mediul copilului i-ar putea afecta apetitul. Acest lucru este sugerat de un studiu realizat de Universitatea din Chile.
  • Alte boli. Dacă pierderea poftei de mâncare este excesivă, ar trebui să ne consultăm cu un medic pentru ca acesta să poată efectua analizele medicale necesare. În acest fel, vom exclude orice boală.

Sfaturi pentru a ajuta copiii fără poftă de mâncare

După mersul la medicul pediatru și stabilirea diagnosticului, este esențial să-i urmăm instrucțiunile, nu numai în ceea ce privește administrarea medicamentelor (dacă acestea au fost prescrise), ci și în ceea ce privește alimentația și hidratarea.

De asemenea, ar trebui să consultăm un profesionist cu privire la utilizarea anumitor remedii naturale pentru a completa tratamentul.

1. Drojdie nutritivă

Drojdia nutritivă, bogată în vitamine, minerale și aminoacizi, este un excelent remediu natural pentru stimularea apetitului. În plus, este un supliment ideal pentru a promova o bună dezvoltare fizică și psihică.

2. Rețete originale

Năut pentru copiii fără poftă de mâncare

 

Un sfat pentru ca cel mic să înceapă să mănânce mai mult este încerce rețete noi care să fie atrăgătoare din punct de vedere vizual. Putem realiza forme sau desene originale cu mâncarea din farfurie.

Dacă cel mic nu vrea să mănânce leguminoase, pește sau legume, de exemplu, vom încerca să facem umpluturi sau aluaturi cu aceste ingrediente. O modalitate bună de a mânca leguminoase este făina de năut.

3. Participarea la treburile din bucătărie poate ajuta copiii fără poftă de mâncare

Există specialiști care recomandă participarea copiilor la prepararea alimentelor pentru a le stimula apetitul. Atenție, ideea nu este să le cerem să gătească singuri, ci să le dăm mici sarcini (conform vârstei lor).

Putem să-i implicăm în alegerea unor preparate pentru meniul săptămânal. De asemenea, copiii pot participa la toate acele sarcini legate de achiziție.

4. Program regulat de masă în familie

Este important să stabilim rutine alimentare. În plus, este de preferat ca cei mici să aibă între 4 și 5 mese mai mici pe zi în loc de 3 mese foarte bogate.

În raport cu cantitățile, nu este necesar să umplem farfuria, deoarece acest lucru ar putea avea efectul opus. Putem crește treptat cantitatea pe măsură ce crește și pofta de mâncare.

Mâncatul cu întreaga familie sau în grup îi încurajează pe copii să încerce lucruri noi. Menținerea unei atmosfere relaxate și distractive este cea mai bună modalitate de a ne atinge obiectivul și de a evita stresul și îngrijorarea pe care această problemă o generează.

5. Distracție

Organizarea unui picnic, a unui grătar, a unei zile tematice sau a unei mese departe de casă este o strategie perfectă pentru a transforma actul de a mânca în ceva distractiv și diferit.

6. Sport

Copii plini de energie

 

Deși pare contraproductiv, în realitate nu este. Pentru a ajuta copiii fără apetit să mănânce mai mult, aceștia pot fi încurajați să practice un sport sau o activitate care le place. Făcând exerciții fizice și folosind energie, propriul lor corp îi va încuraja să caute hrană.

Pune în practică aceste sfaturi pentru copiii fără poftă de mâncare cu ajutorul medicului pediatru

Este foarte important să nu sărim peste instrucțiunile medicului și să nu renunțăm la tratamentul prescris la primul semn de ameliorare. Pentru ca planul să aibă succes, este necesar să respectăm toate indicațiile. Remediile naturiste nu trebuie administrate ca înlocuitor pentru medicamente sau alimente.

S-ar putea să te intereseze...
Fursecuri de Crăciun pe care le poți prepara în compania copiilor
Doza de Sănătate
Citește pe Doza de Sănătate
Fursecuri de Crăciun pe care le poți prepara în compania copiilor

Aceste fursecuri de Crăciun sunt ușor de făcut și foarte gustoase, iar copiii pot fi implicați în proces pentru a învăța rețetele.



  • Asociación Española de Pediatría. Mi niño no come. Junio 2021.
  • Calzada-León R, Altamirano-Bustamante N, Ruíz-Reyes Mª L. Reguladores neuroendocrinos y gastrointestinales del apetito y la saciedad. Boletín Médico del Hospital Infantil de México. Diciembre  2008. 65 (5):
  • Carnell, Susan et al. Parent feeding behavior and child appetite: associations depend on feeding style. International journal of eating disorders. 2014. vol. 47 (7): 705-9.
  • Galle, J. What to do when a child won’t eat: feeding disorders and developmental disabilities. Center for Autism & Related Disorders. [Online]
  • Tapia A, Masson L. Detección de síntomas depresivos en pacientes con sobrepeso y obesidad. Revista Chilena de Nutrición. Agosto 2006. 33 (2): 162-169.
  • Citation: POWELL, F. … et al., 2011. Appetite regulation in early childhood: the impact of parenting behaviours and child temperament. IN: Mitchell, S.R. (ed.) Appetite: Regulation, Role in Disease and Control. Hauppauge NY: Nova Science Publishers, pp. 1 – 28.