Coronavirusul afectează mai mult bărbații? - Doza de Sănătate
 

Coronavirusul afectează mai mult bărbații?

În fiecare zi, apar noi statistici cu privire la pandemia de coronavirus. Recent, noile date i-au determinat pe cercetători să se întrebe dacă nu cumva coronavirusul afectează mai mult bărbații decât femeile. În articolul de astăzi, vom împărtăși informațiile pe care le avem până în prezent.
Coronavirusul afectează mai mult bărbații?

Ultima actualizare: 22 mai, 2020

Pentru a descoperi dacă coronavirusul afectează mai mult bărbații decât femeile, trebuie să analizăm cu atenție statisticile. Toate țările afectate de pandemie întocmesc rapoarte în timp real pentru a înțelege cum se comportă acest virus în rândul populațiilor acestora.

China a fost prima țară în care a izbucnit focarul de COVID-19. Și, prin urmare, a fost și prima țară care a obținut date despre profilul epidemiologic al infecției. Mai târziu, și alte țări au început să publice informații locale.

Majoritatea cercetătorilor susțin că virusul SARS-CoV-2 afectează mai mult bărbații decât femeile. Totuși, acest lucru nu are legătură cu numărul cazurilor de infectare, ci mai degrabă cu fatalitățile.

Diferența dintre bărbații care sunt infectați cu SARS-CoV-2 și femeile cu aceeași infecție este minimă. Aproape fiecare regiune geografică înregistrează o diferență între 2 și 4% între sexe. Aceasta nu este o valoare semnificativă.

  • Analizând efectul agresiv și letal al coronavirusului, putem afirma faptul că acest microorganism afectează mai mult bărbații decât femeile.
  • În medie, femeile se infectează mai rar decât bărbații.
  • În comparație cu bărbații, femeile infectate necesită mai puține spitalizări și mai puține paturi la terapie intensivă.

Afecțiunile preexistente explică de ce coronavirusul afectează mai mult bărbații

Fiecare continent a raportat o statistică asemănătoare: infecția cu coronavirus este mult mai agresivă la bărbați decât la femei. Bărbații mor mai des din cauza coronavirusului decât pacienții de sex feminin. Experții speculează faptul că rezultatele fatale ale infecțiilor pot avea legătură cu afecțiunile preexistente.

Știm deja că grupurile care prezintă cel mai mare risc de îmbolnăviri grave sunt formate din persoane cu afecțiuni cronice (de exemplu, hipertensiunea arterială, insuficiența cardiacă, boala pulmonară obstructivă cronică și diabetul). Pacienții bolnavi de cancer și cei cu sistem imunitar slăbit sunt supuși unui risc foarte ridicat de deces în cazul infectării cu coronavirus.

În general, bărbații suferă mai des de hipertensiune arterială și alte afecțiuni cardiovasculare decât femeile. Dacă analizăm statisticile din Europa, aproape 50% dintre bărbați au hipertensiune arterială. În cazul femeilor, statistica scade la 37%.

În ceea ce privește afecțiunile respiratorii, trebuie să luăm în calcul consumul de tutun, care este mult mai des întâlnit în rândul bărbaților. Acest lucru este în concordanță cu faptul că boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) este de două ori mai frecventă la bărbați decât la femei.

Coronavirusul afectează mai mult bărbații decât femeile

Bărbații au un risc mai mare de a suferi coronavirus, deoarece prezintă mai multe afecțiuni cardiace decât femeile.

Teoria hormonală

Pe lângă vârstă ca factor de risc, există o teorie legată de profilul hormonal. Conform acestei ipoteze, estrogenii pot explica de ce coronavirusul afectează mai mult bărbații decât femeile.

În ultimii 20 de ani, alte două epidemii de coronavirus – SARS și MERS – au afectat rasa umană. Ulterior, experții au efectuat studii științifice asupra acestor viruși. Unele dintre aceste studii au arătat faptul că șobolanii de sex feminin au rezistat mai bine infecției cu coronavirus decât cei de sex masculin.

Pentru a-și continua cercetările, oamenii de știință au trecut la a doua fază a studiilor, în care au eliminat ovarele șobolanilor. Drept urmare, animalele au încetat să mai producă hormoni feminini, cum ar fi estrogenul. Șobolanii de sex feminin fără ovare au început să dezvolte afecțiuni la fel de grave ca cele ale șobolanilor de sex masculin.

Desigur, aceste studii au fost efectuate pe animale, utilizând coronavirusuri diferite, nu SARS-CoV-2. Cu toate acestea, putem face anumite asocieri. Însă sunt necesare investigații suplimentare cu privire la virusul actual.

Coronavirusul afectează mai mult bărbații

Bărbații sunt mai predispuși la hipertensiune arterială decât femeile, iar acest lucru le crește riscul de a suferi forme grave ale infecției cu coronavirus.

Problema genului în timpul pandemiei de coronavirus

Dincolo de faptul că acest virus poate afecta mai mult bărbații decât femeile, problema este una importantă atât din punct de vedere economic, cât și în ceea ce privește expunerea la virus în spitale și clinici.

Este posibil ca femeile să înregistreze o scădere mai mare a activităților economice din cauza impunerii carantinei. Un exemplu clasic este cazul îngrijitoarelor care nu pot călători pentru a ajunge la persoanele pentru care lucrează. Experiența focarului de Ebola apărut între 2014 și 2016 a arătat faptul că personalul medical (în mare parte de sex masculin) era supraexpus la virus, deoarece nu putea merge acasă după terminarea programului de lucru.

Atenție!

Diferențele dintre bărbați și femei în ceea ce privește agresivitatea infecției cu coronavirus nu reprezintă un motiv pentru a renunța la practicile generale de prevenire a îmbolnăvirii. Atât bărbații, cât și femeile trebuie să mențină distanța socială și să se spele des pe mâini. În plus, oricine prezintă simptome ale infectării cu coronavirus trebuie să contacteze medicul sau autoritățile sanitare.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Cruz, M. Palacios, et al. “COVID-19, una emergencia de salud pública mundial.” Revista Clínica Española (2020).
  • Alemán, J. F., and Beatriz Rueda. “Influence of gender on protective and vulnerability factors, adherence and quality of life in patients with cardiovascular disease.” Atencion primaria 51.9 (2018): 529-535.
  • Zou, Lirong, et al. “SARS-CoV-2 viral load in upper respiratory specimens of infected patients.” New England Journal of Medicine 382.12 (2020): 1177-1179.
  • Jin, Jian-Min, et al. “Gender differences in patients with COVID-19: Focus on severity and mortality.” medRxiv (2020).
  • Cai, Hua. “Sex difference and smoking predisposition in patients with COVID-19.” The Lancet Respiratory Medicine (2020).

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.