Infecția cu coronavirus și astmul: recomandări

22 Mai, 2020
Ținerea sub control a astmului este esențială în timpul pandemiei de coronavirus. Pacienții astmatici reprezintă o grupă de risc care ar trebui să ia măsuri speciale de prevenire a îmbolnăvirii.

Infecția cu coronavirus poate provoca numeroase probleme de sănătate, de la simptome ușoare de răceală până la boli respiratorii severe și chiar fatale. Astăzi vom discuta despre infecția cu coronavirus și astmul și vom oferi câteva sfaturi importante pentru persoanele astmatice.

Ce știm despre coronavirus?

SARS-CoV-2, cunoscut și sub numele de COVID-19, este un tip nou de coronavirus care nu a fost cunoscut înainte de detectarea sa în Wuhan, China, în decembrie 2019. Fiind atât de nou, experții actualizează în permanență recomandările și tratamentele, pe măsură ce află mai multe informații despre virus.

Transmisia are loc în urma contactului direct cu un pacient infectat. Coronavirusul se transmite prin picăturile eliminate atunci când o persoană tușește sau strănută, prin picăturile de salivă sau prin secreții nazale.

Infecția cu coronavirus se manifestă, de cele mai multe ori, prin simptome ușoare, precum febra, tusea și durerea în gât. Cu toate acestea, boala poate progresa spre o formă severă și poate provoca pneumonie și dificultăți de respirație. În multe cazuri, infecția cu coronavirus poate fi fatală. Persoanele în vârstă și persoanele cu anumite boli asociate – cum ar fi bolile cardiovasculare, hipertensiunea arterială, diabetul și astmul – par a fi cele mai expuse riscurilor.

Citește mai mult:

Efectele coronavirusului la nivel neurologic

Medic care analizează infecția cu coronavirus și astmul

Astmul se agravează adesea atunci când pacienții au infecții respiratorii virale sau bacteriene.

Ce este astmul?

Astmul este o boală relativ frecventă care afectează atât adulții, cât și copiii. Acesta debutează, de obicei, în copilărie.

Astmul este o boală respiratorie cronică ce constă în iritarea tuburilor bronșice ca urmare a contactului cu diverși agenți din mediul înconjurător. Acești alergeni includ polenul plantelor, fumul, praful sau diverse substanțe toxice. De asemenea, crizele de astm pot fi provocate de emoții, râsete, exerciții fizice și anumite medicamente. Uneori, este imposibil să descoperi stimulii particulari care provoacă atacurile de astm.

Simptomele experimentate de persoanele astmatice sunt tusea, senzația de strângere în piept, respirația șuierătoare și dificultățile de respirație. Simptomele pot apărea brusc, situație în care poartă numele de atacuri de astm. Însă atacurile sunt diferite de crizele de astm, care au o intensitate mai redusă și dispar atunci când stimulul care le provoacă este îndepărtat.

De asemenea, există o asociere puternică între infecțiile respiratorii virale și atacurile de astm.

Tratamentul astmului

Tratamentul astmului include vizite regulate la medicul de familie sau la pneumolog pentru a evita recidiva sau atacurile.

Bolnavii de astm utilizează diferite tipuri de medicamente, administrate în mare parte prin inhalare. Există și alte tipuri de medicamente, cum ar fi cele cu administrare orală sau subcutanată. Medicamentele sunt luate în scop de prevenție sau în momentul în care au loc atacurile de astm.

În cazul atacurilor ușoare, este suficient ca medicul de familie sau pneumologul să ajusteze tratamentul pacientului. Însă atunci când crizele sunt violente, pacientul poate necesita asistență medicală de urgență, inclusiv spitalizare.

De asemenea, este important să subliniem faptul că întreruperea tratamentului preventiv duce adesea la o agravare a astmului.

Bărbat care tușește

Astmul este o boală respiratorie și, ca atare, crește riscul de a suferi de o formă severă de COVID-19.

Infecția cu coronavirus și astmul

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) clasifică astmul ca afecțiune medicală cronică. Persoanele cu astm sunt cele mai expuse riscului de a se îmbolnăvi grav atunci când dobândesc infecția cu coronavirus. În plus, experții au descoperit faptul că infecțiile respiratorii virale pot agrava astmul. Coronavirusul COVID-19 nu face excepție.

În această perioadă de pandemie, experții le recomandă pacienților astmatici să țină seama de indicațiile generale primite de întreaga populație și de câteva recomandări suplimentare specifice.

La fel ca în lunile în care gripa sezonieră produce numeroase îmbolnăviri, pacientul astmatic trebuie să se protejeze de infecțiile virale. Dacă acesta are deja un tratament preventiv prescris de medic, medicamentele trebuie administrate în continuare fără a sări peste doze. În cazul pacienților care nu urmează un tratament în mod constant, cel mai bine este ca aceștia să se consulte cu un specialist în vederea stabilirii unei scheme medicamentoase de prevenție.

În cazul în care bolnavul de astm trebuie să apeleze la serviciile de urgență din cauza unui atac sever de astm, experții recomandă ca acesta să ia propriile medicamente cu administrare prin inhalare și să nu uite să își informeze medicul sau pneumologul despre acestea.

Citește mai mult:

Originea coronavirusului: de ce nu poate fi eradicat?

Infecția cu coronavirus și astmul: ținerea sub control a bolii

În general, cea mai bună recomandare cu privire la infecția cu coronavirus și astm este ca pacienții astmatici să-și țină sub control cât mai bine boala. Acest lucru va reduce la minim riscul apariției atacurilor de astm și vizitele la spital. La urma urmei, fiecare vizită a pacientului astmatic la medic sau la spital crește riscul expunerii la coronavirus.

  • Salas-Asencios, Ramses, et al. “CORONAVIRUS COVID-19: CONOCIENDO AL CAUSANTE DE LA PANDEMIA.” The Biologist 18.1 (2020).
  • Shaker, Marcus S., et al. “COVID-19: Pandemic Contingency Planning for the Allergy and Immunology Clinic.” The Journal of Allergy and Clinical Immunology: In Practice (2020).
  • Bansal, Priya, et al. “Clinician Wellness During the COVID-19 Pandemic: Extraordinary Times and Unusual Challenges for the Allergist/Immunologist.” The Journal of Allergy and Clinical Immunology: In Practice (2020).
  • JA Castro-Rodríguez, Association between asthma and viral infections,  Volume 67, Issue 2, August 2007, Pages 161-168.