Logo image
Logo image

Cum afectează lupusul rinichii?

3 minute
Lupusul se poate manifesta în multe moduri, de la o erupție cutanată până la afectarea articulațiilor sau afectarea rinichilor.
Cum afectează lupusul rinichii?
Leonardo Biolatto

Scris și verificat de medicul Leonardo Biolatto

Ultima actualizare: 30 septembrie, 2022

Lupusul este o boală autoimună cronică și complexă. Sistemul imunitar atacă țesuturile propriului corp, provocând un proces inflamator. Poate afecta orice parte a corpului, cum ar fi pielea, articulațiile sau rinichii. Cum afectează lupusul rinichii?

Din păcate, incidența lupusului a crescut în ultimii ani. Problema este că această boală se poate manifesta în multe moduri, așa că diagnosticarea este de multe ori complexă.

Deși mulți oameni nu sunt conștienți de acest lucru, rinichii sunt organele cele mai afectate de această patologie. În acest articol, vă explicăm cum afectează lupusul rinichii și ce consecințe există.

Ce este lupusul?

După cum am menționat deja, lupusul este o boală cronică autoimună. Sistemul imunitar atacă țesuturile corpului. În ciuda investigațiilor, cauza sa este momentan necunoscută.

Ceea ce știm este faptul că există o anumită predispoziție genetică. În plus, au fost identificați o serie de factori care pot declanșa boala, precum lumina soarelui, infecțiile sau anumite medicamente.

Lupusul este o patologie care apare sub formă de focare. Există episoade în care simptomele se agravează, dar apoi dispar pentru un timp. Deoarece poate afecta diferite țesuturi, simptomele sunt foarte variate.

Cel mai cunoscut semn este erupția cutanată pe față sub formă de aripi de fluture. Cu toate acestea, este important de știut că nu apare la toți oamenii. Alte simptome sunt febra, oboseala sau durerile articulare.

Recomandăm: Optimizarea alimentației în boala cronică de rinichi

Some figure
Lupusul are un simptom caracteristic pe pielea feței, în formă de aripi de fluture.

Cum afectează lupusul rinichii?

După cum am subliniat la început, rinichii sunt organele cele mai afectate de lupus. Această afecțiune se numește nefrită lupică. Se estimează că afectează aproape 50% dintre persoanele cu această patologie. De fapt, este principala cauză a mortalității la acești pacienți.

Lupusul provoacă inflamarea structurilor din rinichi care permit filtrarea sângelui, numite nefroni. Când se întâmplă acest lucru, rinichii nu pot elimina și purifica sângele în mod corespunzător și nici nu pot controla echilibrul fluidelor corporale.

Afectarea rinichilor apare cel mai adesea în primii cinci ani de boală. Problema este că, la început, simptomele sunt foarte ușoare și nespecifice. Acest lucru face ca diagnosticul să întârzie și tratamentul ulterior să fie mai complex.

Ce simptome apar?

Dacă rinichii nu pot funcționa corect, apare retenția de lichide. La început, cele mai frecvente simptome sunt edemele la nivelul picioarelor și chiar la nivelul pleoapelor.

În plus, urina are un aspect spumos sau conține sânge. Apare o creștere a tensiunii arteriale și nicturia (trezitul noaptea pentru a urina).

Descoperiți: Informații despre boala Lupus: tot ce trebuie să știi

 

Some figure

Ce consecințe are nefrita lupică?

Dacă nu este depistată la timp, nefrita lupică progresează și provoacă leziuni ireversibile ale rinichilor. Acest lucru cauzează insuficiență renală cronică, care poate duce la necesitatea unui transplant de rinichi.

Cu toate acestea, există tratamente din ce în ce mai eficiente care permit gestionarea acestei probleme. De exemplu, corticosteroizii sau imunosupresoarele pot încetini boala. Cu toate acestea, diagnosticul precoce este cel mai important.

Ceea ce trebuie să ne amintim este faptul că lupusul este o boală eterogenă și că rinichii sunt unele dintre cele mai afectate organe. Din acest motiv, este esențial ca în cazul oricăror simptome să mergem rapid la medic.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Adomako, E. A., Bilal, S., Liu, Y. L., Malik, A., Van Buren, P. N., Shastri, S., & Sambandam, K. K. (2021). Idiopathic hypokalemia in lupus nephritis: A newly recognized entity. Kidney3602(10), 1553-1559. https://journals.lww.com/kidney360/fulltext/2021/10000/idiopathic_hypokalemia_in_lupus_nephritis__a_newly.4.aspx
  • Alforaih, N., Whittall-Garcia, L., & Touma, Z. (2022). A review of lupus nephritis. The Journal of Applied Laboratory Medicine7(6), 1450-1467. https://academic.oup.com/jalm/article/7/6/1450/6657631
  • Anders, H. J., Saxena, R., Zhao, M. H., Parodis, I., Salmon, J. E., & Mohan, C. (2020). Lupus nephritis. Nature reviews Disease primers6(1), 7. https://www.nature.com/articles/s41572-019-0141-9
  • Chen, J., Liao, S., Pang, W., Guo, F., Yang, L., Liu, H. F., & Pan, Q. (2022). Life factors acting on systemic lupus erythematosus. Frontiers in Immunology13, 986239. https://www.frontiersin.org/journals/immunology/articles/10.3389/fimmu.2022.986239/full
  • Cortés Verdú, R., Pego-Reigosa, J. M., Seoane-Mato, D., Morcillo Valle, M., Palma Sánchez, D., Moreno Martínez, M. J., … & Working Group Proyecto EPISER2016. (2020). Prevalence of systemic lupus erythematosus in Spain: higher than previously reported in other countries?. Rheumatology59(9), 2556-2562. https://academic.oup.com/rheumatology/article/59/9/2556/5717949
  • Kudose, S., Santoriello, D., Bomback, A. S., Stokes, M. B., D’Agati, V. D., & Markowitz, G. S. (2019). Sensitivity and specificity of pathologic findings to diagnose lupus nephritis. Clinical Journal of the American Society of Nephrology14(11), 1605-1615. https://journals.lww.com/cjasn/fulltext/2019/11000/sensitivity_and_specificity_of_pathologic_findings.11.aspx
  • Gasparotto, M., Gatto, M., Binda, V., Doria, A., & Moroni, G. (2020). Lupus nephritis: clinical presentations and outcomes in the 21st century. Rheumatology59(Supplement_5), v39-v51. https://academic.oup.com/rheumatology/article/59/Supplement_5/v39/6024733
  • Munguia-Realpozo, P., Mendoza-Pinto, C., Benito, C. S., Escarcega, R. O., Garcia-Carrasco, M., Martinez, S. M., … & Cervera, R. (2019). Systemic lupus erythematosus and hypertension. Autoimmunity reviews18(10), 102371. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1568997219301715

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.