Cum funcționează administrarea anticoagulantelor?

Anticoagulantele sunt utilizate ca parte a tratamentului persoanelor cu fibrilație atrială sau istoric de tromboză, printre altele.

Scris și verificat de medicul Leonardo Biolatto.

Ultima actualizare: 04 august, 2022

Administrarea anticoagulantelor, după cum sugerează și numele lor, are rolul de a preveni coagularea sângelui. Acesta este un proces normal care ne ajută să oprim orice sângerare sau hemoragie. Cu toate acestea, formarea unui cheag nu este întotdeauna benefică. Atunci când sângele are o tendință mai mare de coagulare, există riscul ca un vas de sânge să se înfunde și să obstrucționeze fluxul.

Există multe patologii care sunt legate de această stare de hipercoagulabilitate. Aceste medicamente sunt unul dintre pilonii de bază ai tratamentului unor boli precum infarctul miocardic, tromboembolismul venos și accidentele cerebrovasculare. Anticoagulantele pot acționa in diferite moduri în corp. În acest articol, vă vom explica tot ce trebuie să știți despre ele.

Ce rol are administrarea anticoagulantelor?

După cum am menționat mai sus, anticoagulantele previn formarea cheagurilor sau le ajută să se dizolve dacă s-au format deja. Obiectivul principal este prevenirea emboliei și trombozei.

Termenul tromboză este folosit pentru un cheag care blochează un vas de sânge. Poate fi o venă sau o arteră. Atunci când se întâmplă acest lucru, fluxul sanguin este oprit și țesutul este deteriorat. De exemplu, acest lucru se poate întâmpla în cazul unui infarct miocardic din cauza unei obstrucții a arterelor coronare.

O embolie apare atunci când un cheag se formează într-un loc, dar este eliberat și blochează un vas în altă parte a corpului. În acest caz, una dintre cele mai cunoscute patologii este tromboembolismul pulmonar. Cheagul se formează adesea în picioare și călătorește către vasele pulmonare. Deoarece sunt mai înguste, cheagul le înfundă.

Anticoagulantele sunt utilizate pentru a preveni aceste procese la persoanele care au o predispoziție sau un istoric medical de acest gen. De exemplu, ele sunt esențiale în tratamentul fibrilației atriale. În această patologie, există o tendință mai mare de formare de cheaguri.

Ce tipuri de anticoagulante există?

Aceste medicamente pot acționa în diferite faze ale procesului de coagulare. Cele mai utilizate sunt heparina, antiplachetarele si anticoagulantele orale.

Pentru ca coagularea să aibă loc, trebuie să existe vitamina K. În același mod, trebuie activați o serie de factori, numiți factori de coagulare. Unul dintre cei mai importanți ca țintă terapeutică este trombina.

Anticoagulante orale

Anticoagulantele orale previn acțiunea vitaminei K. Sunt cele mai utilizate pe termen lung, de exemplu, în fibrilația atrială, la persoanele care poartă valve cardiace protetice și așa mai departe.

Ceea ce trebuie să subliniem este faptul că aceste medicamente necesită un control strict. De asemenea, pot interacționa cu multe alte medicamente.

Unele dintre cele mai utilizate anticoagulante orale sunt Acenocumarol sau Sintrom și Warfarina sau Aldocumar. Există și alte forme orale care se administrează de 1 până la 2 ori pe zi datorită puterii lor mai mari de acțiune. Este cazul anticoagulantelor precum apixaban, dabigatran, edoxaban și rivaroxaban.

Heparină

Heparina este un medicament care inhibă trombina, factorul pe care l-am menționat mai devreme. Există două tipuri: cu greutate moleculară mică și nefracționată. Principala diferență este dimensiunea moleculelor.

Acest lucru este important deoarece determină forma de administrare a medicamentului. Astfel, heparinele cu greutate moleculară mică pot fi injectate sub piele. Heparinele nefracționate trebuie utilizate intravenos.

Aceste anticoagulante sunt utilizate, printre altele, atunci când o persoană trebuie să fie imobilizată o perioadă lungă de timp (de exemplu, când cineva își rupe piciorul). Imobilizarea stimulează formarea cheagurilor.

Antiplachetare

Medicamentele antiagregante plachetare împiedică trombocitele să se aglomereze și să inițieze formarea cheagurilor. Ele sunt utilizate la persoanele care au suferit infarct miocardic sau un accident vascular cerebral. Unele dintre cele mai comune sunt aspirina sau acidul acetilsalicilic și clopidogrelul.

Recomandări pentru administrarea în siguranță a anticoagulantelor

Consumul de anticoagulante este sigur atât timp cât instrucțiunile personalului medical sunt respectate cu strictețe. În general, analizele de sânge sunt folosite pentru a analiza evoluția tratamentului. Câteva recomandări pentru persoanele care utilizează anticoagulante sunt următoarele:

• Luați medicamentul în fiecare zi la aceeași oră.
• Nu dublați doza pentru a înlocui doza omisă.
• Evitați să luați anticoagulante în asociere cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).
• Nu utilizați un medicament nou fără prescripție medicală pentru a înlocui anticoagulantul obișnuit.
• Evitați consumul de băuturi alcoolice.
• Informați medicul despre utilizarea anticoagulantelor înainte de orice procedură invazivă sau chirurgicală.
• În caz de suspiciune de sarcină, informați medicul despre utilizarea anticoagulantelor.

Efecte secundare frecvente ale anticoagulantelor

Sângerarea este cel mai frecvent și important efect advers al acestor medicamente. În mod similar, anticoagulantele pot fi însoțite de următoarele manifestări secundare:

• Greață și diaree
• Oboseală și amețeală
• Creșterea sângerării menstruale
• Scaune închise la culoare sau roșii
• Vărsături maro sau cu sânge
• Flegmă roz
• Dureri de cap sau disconfort abdominal sever
• Dificultate la vindecarea rănilor

În plus, studiile afirmă că una dintre cele mai de temut reacții ale anticoagulantelor orale este necroza pielii. Acest fenomen apare în prima săptămână de utilizare și este rezultatul unei tromboze paradoxale a vaselor care alimentează pielea.

Administrarea anticoagulantelor salvează vieți

Ceea ce trebuie să ne amintim este faptul că anticoagulantele sunt esențiale pentru a preveni numeroase patologii, cum ar fi atacurile de cord. Sunt foarte utile și în caz de imobilizare.

Cu toate acestea, nu sunt simple medicamente, așa că este important să discutați cu medicul atunci când le luați. Specialistul trebuie să controleze tratamentul pentru a evita complicațiile nedorite.